IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

112 Pagini V  « < 2 3 4 5 6 > »   
Reply to this topicStart new topic
> 7 A R T E, ARHITECTURĂ, SCULPTURĂ, PICTURĂ, LITERATURĂ, MUZICĂ, Cinematografia...
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 02:57 PM
Mesaj #91


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



cine suntem?

chipuri,
anotimpuri,
roadele pământului




Giuseppe Arcimboldo - Vara

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 03:01 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 03:38 PM
Mesaj #92


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Un om prin lume trece. El nu e musulman.
Nici infidel nu este. Nu crede-n legi si zei.
Nu neaga, nu afirma. Dar vezi in ochii sai
Ca nimenea nu este mai trist si mai uman.

II

Nu mi-am facut vreodata din rugi sirag de perle
Ca sa-mi ascund noianul pacatelor cu ele.
Nu stiu daca exista o Mila sau Dreptate
Dar totusi, nu mi-e teama: curat am fost īn toate.

III

Spun unii ca exista un Creator si zic
Ca pentru a distruge, fiinte a creat.
Fiindca sunt urāte? Dar cine-i vinovat?
Sau pentru ca-s frumoase? Nu mai pricep nimic.

IV

Natura cu-ale sale stihii si elemente,
Sofismul si-adevarul - īmi sunt indiferente.
Da-mi vin si-atinge harfa cu modulatii moi
Asemeni cu-ale brizei ce trece ca si noi.

V

Mai toarna-mi vinul rosu ca un obraz de fata.
Curatul sānge scoate-l din gāturi de ulcioare.
Caci, īn afara cupei, Khayyam azi nu mai are
Macar un singur prieten cu inima curata.

VI

Sunt clipe cānd īmi pare ca tot ce-a trebuit
Sa aflu despre lume, de mult am deslusit.
Dar stelele ma mustra tacut din patru zari:
"N-ai dezlegat nici una din marile īntrebari".

VII

Īn aceasta seara vinul ma-nvata-un sens mai pur:
Cu sānge cast, de roze, paharele ni-s pline,
Iar cupa-i modelata din īnchegat azur.
Si noaptea-i pleoapa unei launtrice lumine...

VIII

Renume de-ai sa capeti, hulit vei fii de vulg.
Dar daca te vei tine departe de multime,
Uneltitor te-or crede. Cum, Doamne, sa ma smulg,
Sa nu ma stie nimeni si sa nu stiu de nime?

IX

Fii vesel, caci tristetea o sa dureze pururi.
Mereu aceleasi stele s-or īnvārti-n azururi.
Din caramizi facute din trupul tau, n-ai teama,
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seama.

X

Avui vestiti maestri. Facusem mari progrese.
Cānd mi-amintesc savantul ce-am fost, azi īl compar
Cu apa ce ia forma impusa de pahar
Si fumu-n care vāntul naluci ciudate tese.

XI

Credinta si-ndoiala, eroare si-adevar,
Ca boaba unei spume, usoare sunt si goale.
Opaca sau bogata īn irizari de cer,
Aceasta boaba-i chipul si tālcul vietii tale.

XII

Atāta duiosie la īnceput. De ce?
Atātea dulci alinturi si-atātea farmece
Īn ochi, īn glas, īn gesturi - apoi. De ce? Si-acum,
De ce sunt toate ura si lacrima si fum?

XIII

Putina apa si putina pīine
Si ochii tai īn umbra parfumata.
N-a fost sultan mai fericit vreodata
Si nici un cersetor mai trist ca mine.

XIV

Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii,
Iar moartea n-o sa-i schimbe rotundul si splendoarea.
Si nimeni nu-i sa-mi spuna ascunsul tālc al spumii:
Ce sens avu venirea? Si-acum, ce sens plecarea?

XV

Priveste cedrul māndru: atātea brate are!
Dar nu ca sa cerseasca, ci ca s-adune soare.
Si limbi nenumarate au nuferii si crinii.
Vorbesc īnsa limbajul tacerii si-al luminii.

XVI

Da-mi cupa si ulciorul! Sa bem fermecatoare
Faptura plamadita din roua si eter!
Cāte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a īn cupe si ulcioare?

XVII

Sarmane om, nimica tu n-ai sa stii vreodata.
Nimic din ce-nconjoara aceasta ora trista.
Īncearca sa-ti faci Raiul, promis de zei odata,
Aici, caci altul poate dincolo nu exista.

XVIII

Sa-ti faci putini prieteni. Din tine nu iesi
Caci prea des falsitatea credinta ne-o īnfrānge.
Cānd ti se-ntinde o māna, ‘nainte de-a o strānge,
Gāndeste-te ca poate te va lovi-ntr-o zi.

XIX

Toti idolii pe care atāt i-am adorat
Mi-au sāngerat credinta cu rani ce nu se vindec.
Mi-au īnecat tristetea īn vinul parfumat
Si mi-au vāndut la urma renumele pe-un cāntec.

XX

Ma dojeniti ca vesnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios ma faceti. Si ce daca-i asa?
Puteti orice sa spuneti pe socoteala mea.
Īmi apartin. Pricepeti? Si sunt ceea ce sunt!

XXI

Spuneti-mi, ce-i mai bine? Sa mergi īntr-o taverna,
Sau sa te tāngui zilnic cu sufletul pustiu,
Īngenunchind īn templu? Dar eu nu vreau sa stiu
De-Alah si alta viata, caci stingerea-i eterna.

XXII

Nu judeca pe nimeni, ci cata sa-ntelegi.
Eu beau, dar aminteste-ti ca ai si tu pacate.
De vrei s-ajungi la pace si la seninatate,
Apleaca-te asupra durerii lumii-ntregi.

XXIII

E-april. Pluteste-n aer o vraja de nespus.
Se nasc din nou sperante si-ndemnuri de a fi.
Fiece floare alba e māna lui Moisķ
Si-n fiecare briza respira, blānd Isus.

XXIV

Acest vas fu odata un biet īndragostit
Gemānd de nepasarea unei femei frumoase.
Iar toarta era bratul ce māngāia māhnit
Suavul gāt cu-atingeri usoare, de matase.

XXV

Noi nu vom sti vreodata ce ne asteapta māine.
Tu bucura-te astazi! Atāta īti ramāne.
Ia cupa si te-aseaza sub luna de clestar,
Caci māine poate luna te va cata-n zadar.

XXVI

Tu vezi doar aparente. Un val ascunde firea.
Tu stii de mult aceasta. Dar inima firava,
Tot vrea sa mai iubeasca. Caci ni s-a dat iubirea
Asa cum unor plante le-a dat Alah otrava.

XXVII

Coranul, cartea sfānta, citimu-l cāteodata.
Dar cine se desfata din el īn orice ceas?
Pe cupa plina īnsa o maxima-i gravata
Pe care zi si noapte o soarbem cu nesat.

XXVIII

Ni-i vinul si prieten si aur si noroc.
De cer nu ne e frica, nu-i cerem īndurare.
Caci suflete si inimi si cupe si ulcioare
N-au teama de tarāna, de apa si de foc.

XXIX

Cāt de sarac e-acela ce nu poate sa spuna:
"Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii".
Cum poate el sa simta īn zori uimirea firii
Si noaptea vraja sfānta a a clarului de luna?

XXX

Nimic nu mai m-atrage. Da-mi vin! Īn asta seara
Cea mai frumoasa roza din lume-i gura ta.
Da-mi vin! Sa straluceasca aprins la fel ca ea!
Cainta mea sa fie ca bucla ta, usoara...

XXXI

Traiesc iar anii tineri. Aprinsul tamāios
Īn flacari sa ma arda, caci, iata, vine ceata.
Vin! Nu importa care. Nu sunt pretentios.
Pe cel mai bun gasi-l-voi la fel de-amar ca viata.

XXXII

Am īntrebat Savantul si-am īntrebat si Sfāntul,
Sperānd c-au sa ma-nvete suprema-ntelepciune.
Si dupa-atāta rāvna atāt se poate spune:
Ca am venit ca apa si-o sa plecam ca vāntul.

XXXIII

De ce incertul māine te tulbura mereu?
Caci nu sta īn putere sa-i schimbi de astazi fata.
Traieste-adānc prezentul! Iar māini? Nici Dumnezeu
Nu ar putea sa-ti spuna ce taina-ascunde ceata.

XXXIV

Dincolo de pamānt si infinit
Catam sa aflu cerul unde vine.
Si-un glas solemn atunci s-a auzit:
"Si cerul si infernul sunt īn tine."

XXXV

Cel ce-a cules īn viata al cunostintei Mar
Pe-adevarata Cale purta-va pasii sai.
Numai acela stie ca azi e ca si ieri
Si māini va fi asemeni cu Ziua cea Dintai.

XXXVI

Acum din fericire doar numele persista.
Iar cel mai vechi prieten tot vinul nou ramāne.
Māngāie cupa plina. E singurul tau bine
Īn ora asta goala, īn ora asta trista

XXXVII

Viata se grabeste, rapida caravana.
Opreste-te si-ncearca sa-ti faci intensa clipa.
Nu ma-ntrista si astazi, faptura diafana!
Mai toarna-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa...

XXXVIII

Un joc ce se repeta e viata - si tu stii:
Cāstigul e durere si moartea fara nume.
Ferice de copilul sfārsit īn prima zi...
Mai fericit acela ce n-a venit pe lume.

XXXIX

Zefirul racoreste obrajii rozelor
Si-n umbra parfumata ne māngāie extazul.
Atāt de plin de vraja si de noroc e ceasul,
Ca tristul ieri dispare ca fulgul de usor...

XL

Aceste ornamente pe cupa delicata
Un bautor le-nscrise cu māna-nfrigurata.
De dragul caror gene le-a vrut asa de fine?
Si-o sa le sfarme, poate, īndurerat de cine?

XLI

Sa nu-ti dezvalui taina din suflet celor rai.
Nebunilor nu spune durerea niciodata.
Īn zāmbet sa te ferici de toti semenii tai.
Nadejdile, ascunse sa-ti stea de lumea toata.

XLII

Īntorsu-ne-am prieteni la vechiu-ne desfrāu.
Am renuntat la ceruri, la rugi si cele sfinte.
Oriunde este-o cupa, Tu ai sa vezi, Parinte,
Cum curge-n gāturi vinul ca apa īntr-un rāu.

XLIII

O Māna-ascunsa scrie si trece mai departe.
Nici rugi, nici argumente, nici spaima ta de moarte
Nu vor īndupleca-o sa stearga vreun cuvānt.
Nici lacrimile toate nu pot sa stearga-un rānd.

XLIV

Betivule, imensa urna, eu nu stiu cin’ te-a modelat.
Stiu doar ca poti sa-ncapi trei vedre si stiu c-ai sa te sfarmi ...ānd.
Mult timp am sa ma-ntreb atuncea: de ce ai fost oare creat,
De ce-ai fost fericit si-acuma - de ce nu esti decāt pamānt?

XLV

Esti trist? Adu-ti aminte ca-n jur atātia sufar.
Si ca dureri mai grele īn univers pot fi.
Alege-ti o femeie cu sānii albi, de nufar.
Sa n-o iubesti. Nici dānsa n-o sa poata iubi.

XLVI

Olarul sta īn fata rotii. Cānta.
El modeleaza solduri de ulcioare.
El cranii māndre de sultani framānta
Si ofilite māini de cersetoare.

XLVII

S-aprind alti zori! Descopar din nou splendoarea firii.
Cui sa-i aduc prinosul īn clipa asta sfānta
Cānd mii de flori si buze se daruiesc iubirii?
Copila, lasa harfa, caci, iata, pasari cānta...

XLVIII

Bea vin! ...ānd vei trece si tu supremul prag.
Si nu vei lua cu tine nimic din ce ti-i drag.
Aceasta-i marea taina: laleaua scuturata
Nu īnfloreste iarasi, o Saki, niciodata.

XLIX

De ai alaturea de tine doua masuri de vin si-o cupa,
Sa bei īn orice adunare, si cānd esti singur iarasi bea!
Caci Cel ce face si reface tot ce-i īn lume nu se-ocupa
Nici de musteti ca ale tale si nici de barbi cum e a mea.

L

Un punct pierdut e lumea īn haosul imens.
Toata stiinta noastra: cuvinte fara sens.
Om, pasare si floare sunt umbre īn abis.
Zadarnic este gāndul, iar existenta - vis.

LI

Grabite ca si apa si repezi ca un vānt
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si, totusi, doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina māine.

LII

Cāt timp voi īncerca sa umplu cu pietre marea nesfārsita?
Dispretuiesc si libertinii, dar si credinta ipocrita.
Voi merge-n Rai sau īn Gheena? Dar mai īntāi e-adevarat
C-aceste stranii tari exista? Care din voi le-a vizitat?

LIII

Priveste! Trandafirul se leagana īn vānt.
Ce patimas īi cānta de sus privighetoarea!
Bea! Ca sa uiti ca vāntul va scutura azi floarea
Si va lua cu dānsul fermecatorul cānt...

LIV

Khayyam cosea la cortul filosofiei. Dar
Cazu īn creuzetul māhnirii. Si-atunci fumul
Fu spulberat de Parce īn patru vānturi. Scrumul
L-a dat pe mai nimica un negustor avar.

LV

De-i dam sa bea, si-un munte o sa danseze-n soare.
Dispretuirea cupei e cea mai grea smintire.
Tu-ai vrea sa schimbi paharul pe viata viitoare?
Dar vinul este-un suflet ce da desavārsire.

LVI

Te chinuieste gāndul ca faci mereu pacate.
Din orice bucurie o vina ti-ai facut.
E fara rost tristetea, Khayyam, caci dupa moarte
Veni-va sau iertarea sau neantul absolut.

LVII

Īn vin cel īntelept gaseste extazul celora Alesi.
El ne reda si tineretea si ce-am pierdut si ce ni-i dor.
Īn flacari aurii ne arde ca-ntr-un vārtej ametitor.
Dar si tristetea ne-o preschimba īntr-un izvor racoritor.

LVIII

Priveste-n jur: durerea cu mii si mii de fete.
Cei dragi sunt morti. Esti singur cu palida tristete.
Ridica īnsa fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp sa-l plāngi.

LIX

Imperiile toate pentru o cupa plina!
Toata stiinta voastra pe parfumatul vin.
Cāntarile iubirii pe glasu-i cristalin
Si slava lumii pentru curata lui lumina.

LX

Beau vin si mi se spune de unul si altul:
"Sa nu mai bei, caci vinul dusman este de moarte
Al lui Alah". Atuncea, zic eu, pentru Prea-Naltul
Voi bea pagānul sānge. E-un act de pietate.

.... .................................................................


Omar Khayyam
Persian Music - Khayyam Poetry - Come Beloved (Barkhiz & Beya) Music Video - Majeed Beenteha Style



Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 25 2010, 03:46 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 04:03 PM
Mesaj #93


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Omar Khayyam, A Lover in Heat
Rumi: Say I Am You (Sufi poem)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 04:43 PM
Mesaj #94


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



ROMANŢA VINULUI

Totul se-amestecă în stropi de lumină proaspătă, vie.
O, minunată seară de mai ! Când păsările, toate,
La fel ca şi speranţele din inimă, acum secate,
Îmi prevestesc, în cor, răspântia, doar mie.

O, minunată seară ! sprinţară seară de mai !
Departe, o orgă îşi bate chemarea, rece şi pură,
Iar razele soarelui, în roşu de purpură,
Străpung ziua ce piere în rod parfumat, cu-n alai.

Cât mă mai veselesc ! În pocalul ce sun' a cleştar,
Hai, toarnă vinul ! mai toarnă, încă şi încă,
Doar oi uita tristeţea zilei, adâncă,
Batjocură de nebunie, din neam şi soi de ocar’ !

Cât mă mai veselesc ! Trăiască vinul şi Arta !...
Şi eu visat-am plăsmuiri în versuri celebre,
Stihuri care să-ngâne un viers de muzici funebre
Când vântul şi toamna se trec, ies prin a ceţii poartă.

Râsul amar şi furia te iau în stăpânire,
Să fii poet, şi totuşi obiect de dispreţ şi plictis,
Să ai o inimă, însă eşti de nimeni alt' înţeles
Afar’ de lumina lunii ori furtuna ce noaptea urlă-n neştire !

Femeie ! închin pentru tine, cum râzi de calea-mi promisă,
Un vis trandafiriu mă strigă şi vrea să mă desfete în braţe;
Aşijderea beau pentru voi, bărbaţi cu priviri posace,
Ce-mi dispreţuiţi şi viaţa, îmi refuzaţi şi mâna întinsă !

Când tot azurul din cer se înstelează-ntr-o boltă de slavă
Şi-un imn răsună a laudă primăverii-aurii
Eu nu deplâng ziua ce moare în umbrele-i cenuşii,
Căci orbecăi prin tinereţea-mi bolnavă !

Cât mă mai veselesc ! Trăiască seara de mai !
Ce nebunie veselă m-a prins, făr' a fi beat !...
S-a sfârşit deci cu-amarul dintr-al vieţii leat;
Inima, izbăvitu-şi-a dorul cel rău cu iz de putregai ?

Cântă până şi ceasul; iar vântul serii s-a înmiresmat...
În vreme ce vinul gâlgâie, curge în valuri, prea-plin,
Cât mă mai veselesc, chiui a hohot de râs, turbat.
De-atâta veselie mi-e teamă că mă sting, cu un suspin !

Émile Nelligan (1879-1941)
Unul dintre cei mai mari poeţi francofoni ai Canadei.

S-a născut – cum altfel? – iarna, la 24 decembrie 1879, în Montreal.
Versuri scrie încă din şcoală, dar studiile şi le va întrerupe, atras de fascinaţia vieţii boeme. Să nu-l judecăm însă cu măsura noastră, avea să se mistuie într-un răgaz atât de scurt!
În 1896, la numai 16 ani, i se publică primul poem, «Rêve fantastique». Şi-a compus cea mai mare parte a operei până în 1899, în acest interval apărându-i, în diverse reviste şi publicaţii locale, doar 23 din cele 1o7 poeme, sonete, rondele şi cântece scrise în aceşti 3 ani.
În 1897 este admis la "l'École littéraire de Montréal", pe care-o abandonează peste câteva luni: chemat de aventura mării, se angajează marinar pe-o navă cu destinaţia Liverpool. La întoarcere, în decembrie 1898, este reprimit în şcoală şi participă la câteva evenimente publice organizate sub egida acesteia. Ultimul dintre ele este şi ziua sa de glorie, 26 mai 1899, când recită « La Romance du Vin » în faţa unui public cuprins de frenezie. În aplauze şi ovaţii, Émile este literalmente purtat în braţe de admiratori.
Un exit triumfător, urmat de internarea sa, pe 9 august 1899, în azilul Saint-Benoît-Joseph-Labre, cu diagnosticul dementia praecox (astăzi i s-ar spune schizofrenie. De altfel, în forma sa incurabilă). Un alt exit, aceşti peste 42 de ani petrecuţi în ospicii, întrucât de acolo este transferat, în 1925, la spitalul Saint-Jean-de-Dieu, unde se şi stinge din viaţă, în ziua de 18 noiembrie 1941. Este înmormântat în cimitirul Notre-Dame-des-Neiges din Montreal. A(l) zăpezilor.
Émile Nelligan a visat la o OPERĂ. Întâiul său volum de poezie ar fi trebuit să poarte titlul « Le Récital des Anges ». I se publică, incomplet, în 1904… După trecerea sa de tot, desigur, canadienii (şi nu numai) îl adoră şi-l revendică drept mit.

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 04:47 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 04:51 PM
Mesaj #95


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 04:53 PM
Mesaj #96


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034








Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 25 2010, 04:57 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 04:56 PM
Mesaj #97


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041






Omphalos

de Ana Blandiana

O piatră e un zeu care
Se mişcă atât de încet
Încât ochiul meu repede muritor
Nu-i în stare
Să-i recunoască mişcarea,
Aşa cum nu poţi să-i ceri
Unui val,
Unui nor
Să înţeleagă ce-i marea.
Când totul se năruie
Şi-apoi se dizolvă
Într-un toxic amestec
De ieri şi de mâine,
O piatră e sâmburul lumii
Viu încă,
Sensul chircit ce rămâne,
Omphalos şi mugur din care întreg
Universul ucis
Va mai creşte o dată,
Când zeu-mpărţit
Între pietre egal
Se va strânge-ntr-o baricadă.

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 05:08 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 05:03 PM
Mesaj #98


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041





Quechua, Rock of the Owl

Cuzco


"El Cóndor Pasa"


In 1913 Alomía Robles composed "El cóndor pasa", and the song was first performed publicly at the Teatro Mazzi in Lima. The song was composed as part of a zarzuela (Spanish operetta) of strong social content about Peruvian miners in Cerro de Pasco and their relations with the foreign mining company.

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 05:14 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 05:17 PM
Mesaj #99


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



The Sound of Silence en melodia inca

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 05:18 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 06:09 PM
Mesaj #100


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 05:17 PM) *
The Sound of Silence en melodia inca

Simon & Garfunkel : El Condor Pasa (1970)

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 06:31 PM
Mesaj #101


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Bridge over Troubled Water


Toledo - San Martin



Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 06:38 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 06:59 PM
Mesaj #102


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



La cumpăna apelor - Lucian Blaga

Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită
către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor.
Cu gând ducăuş – mângâi părul pământului.
Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.

Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim.
S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul.
Din poarta-nălţimei şi până-n vale
îmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul.

E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte
cu toate că mult mai puţin o să pară.
Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară.
Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte.

Poteca de-acum coboară ca fumul
din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul
spre ţărna şi valea trădate-nmiit
pentr-un cer chemător şi necucerit.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 08:37 PM
Mesaj #103


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 06:59 PM) *
La cumpăna apelor - Lucian Blaga

Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită
către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor.
Cu gând ducăuş – mângâi părul pământului.
Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.

Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim.
S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul.
Din poarta-nălţimei şi până-n vale
îmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul.

E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte
cu toate că mult mai puţin o să pară.
Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară.
Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte.

Poteca de-acum coboară ca fumul
din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul
spre ţărna şi valea trădate-nmiit
pentr-un cer chemător şi necucerit.

Brindisi "La Traviata" - Angela Gheorghiu & Roberto Alagna
Pavarotti- La Traviata- Brindisi



Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 25 2010, 08:42 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_hm.
mesaj Jul 25 2010, 09:05 PM
Mesaj #104





Guests







Luna veni-n fierărie
cu fustă de chiparos
Copilul o vede, vede.
Copilul stă şi-o priveşte.

În aerul cutremurat,
braţele-şi desface luna
lubrică,-arătându-şi sânii
tari precum de cositor.
Du-te lună, lună, lună.
Dacă vor veni ţiganii,
din inima ta vor face
salbe şi inele albe.
Lasă-mă să joc, copile.
Când ţiganii s-or întoarce,
tu, pe nicovală stând,
vei dormi un somn frumos.
Du-te, lună, lună, lună.
Caii lor îi simt pe-aproape.
Lasă-mă, copile, nu-mi
destrăma sub paşi apretul.

Călăreţul creştea-n zare,
toba câmpului sunând.
În fierărie, copilul
Îşi doarme somnu-i frumos.

Prin pădurea de măslini,
bronz şi vis, veneau ţiganii.
Frunţile pe sus purtate
şi ochii întredeschişi.

Ay, cum cântă păpăluda !
Sus în arbori, cum mai cântă !
Şi pe cer se duce luna,
c-un copil ţinut de mână.

Plâng ţiganii-n fierărie,
ţipă, se bocesc cu jale.
Aeru-i pune-o cunună.
Aerul un voal îi pune.


Visit My Website - Darya Dadvar/ Sarzamine man
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 09:06 PM
Mesaj #105


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Elvis Presley Are You Lonesome Tonight

Auguste Rodin - The Kiss

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 25 2010, 09:12 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_hm.
mesaj Jul 25 2010, 09:07 PM
Mesaj #106





Guests







Federico García Lorca - Romanţa lunii, lunii
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 09:15 PM
Mesaj #107


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Citeaza (hm @ Jul 25 2010, 09:07 PM) *
tot Federico García Lorca

A murit in zori

Noapte cu patru luni
şi un singur copac,
cu o singură umbră
şi o singură pasăre.

Caut în carnea mea
urmele buzelor tale.
Izvorul săruta vântul
fără să-l atingă.

Port acel NU ce mi-ai dat,
în podul palmei,
ca o lămâie de ceară aproape albă.

Noapte cu patru luni
si un singur copac.
În vârful unui ac
stă dragostea mea, rotindu-se.

Night of the four moons

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 09:27 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 09:19 PM
Mesaj #108


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 09:06 PM) *
Auguste Rodin - The Kiss



Camille Claudel, l'âge mûr



et valse



Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 09:20 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 25 2010, 09:24 PM
Mesaj #109


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



...noapte bună !..
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 09:26 PM
Mesaj #110


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 09:24 PM) *
...noapte bună !..


Noapte bună!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_hm.
mesaj Jul 25 2010, 09:37 PM
Mesaj #111





Guests











Muiñeira de Romariz


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 09:37 PM
Mesaj #112


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Citeaza (hm @ Jul 25 2010, 09:05 PM) *


e minunată
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sieglind
mesaj Jul 25 2010, 09:42 PM
Mesaj #113


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 954
Inscris: 21-July 10
Utilizatorul numarul: 23 041



Vermeer




Fata cu cercel de perlă

Johannes (Jan) Vermeer

Aceasta postare a fost editata de Sieglind: Jul 25 2010, 09:50 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
AlbastrudeVorone...
mesaj Jul 26 2010, 09:19 AM
Mesaj #114


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 262
Inscris: 19-May 10
De la: Deutschland,Bavaria
Utilizatorul numarul: 20 584



Fratii Chiriac ( Cenaclul Flacara) - Moartea Caprioarei


http://www.youtube.com/watch?v=Mca6hOD5CFE



Citeaza
[Nicolae Labis - Moartea caprioarei

Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit si a curs pe pamânt.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fântâna namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre târsuri,
Si brazii ma zgârie, rai si uscati.
Pornim amândoi vânatoarea de capre,
Vânatoarea foametei în muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tâmpla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa, straina si grea.

Asteptam într-un loc unde înca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Când va scapata soarele, când va licari luna,
Aici vor veni în sirag sa se-adape
Una câte una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare înserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sânge si pieptul mi-i rosu, de parca
Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltând si se opri
Privind în jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri înfiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea în ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori stinse de cires.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta în genunchi,
Îsi ridicase capul, îl clatina spre stele,
Îl pravali apoi, stârnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvâcnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile târzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Când lasa cuiburi sure si pustii.
Împleticit m-am dus si i-am închis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb când tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Când viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Când soru-mea-i flamânda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai fara vânt alearga frunzarele duium!
Înalta tata foc înfricosat.
Vai, cât de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind în mâini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc, si-as vrea...
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Si codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeste tata? Manânc si plâng. Manânc!


Aceasta postare a fost editata de AlbastrudeVoronet: Jul 26 2010, 09:20 AM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:07 AM
Mesaj #115


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:10 AM
Mesaj #116


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:14 AM
Mesaj #117


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:16 AM
Mesaj #118


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034









Baroque music

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 26 2010, 11:20 AM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:24 AM
Mesaj #119


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034







Steve Hanks

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 26 2010, 11:40 AM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 26 2010, 11:45 AM
Mesaj #120


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post

112 Pagini V  « < 2 3 4 5 6 > » 
Reply to this topicStart new topic
1 Utilizatori care citesc acest topic (1 Musafiri 0 Useri anonimi)
0 Membri:

 



RSS Lo-Fi Version acum este: 21st September 2019 - 05:23 AM