Asistentul meu
Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.
![]() |
![]()
Mesaj
#1
|
|
Nou venit ![]() Grup: Membri Postari: 3 Inscris: 24-September 09 Utilizatorul numarul: 13 061 ![]() |
Acest thread nu se vrea o instigare la comentarii rasiste. Eu constat o problema, faptul ca rromii raman la marginea societatii europene, si caut o solutie, cum pot fi adusi alaturi de ceilalti europeni, cum pot fi determinati sa-si duca traiul alaturi de noi, sa ne impartaseasca diferenta in conditii de viata decente, nu la limita subzistentei si a infractionalitatii?
Sunt intrebari care mi-au fost sugerate de proiectul unor studenti romani al carui obiectiv este accesul facil al rromilor la studii superioare. Proiectul a accesat fonduri europene, se numeste "Educatia ne zambeste tuturor" si apartine unor studenti ai Departamentului de Relatii Internationale si Integrare Europeana din cadrul SNSPA. Astfel de proiecte au tot fost derulate, iar rezultatele sunt invizibile. M-am oprit la acesta, pentru ca mi-e mai usor sa-l critic: 1. Universitatile din Romania au locuri speciale pentru rromi, insa, din cate stiu eu, minoritarii nu se ingramadesc sa le ocupe. Cu alte cuvinte, intrebarea este: "sunt exclusi sau se auto-exclud?". 2. Mi se pare ca se incearca solutionarea unei probleme prin rezolvarea consecintelor/efectelor, nu a cauzelor, iar aceasta abordare este gresita. Ce rost are sa discuti despre accesul rromilor la studii superioare cand tu n-ai rezolvat problema absolvirii gimnaziului? Voi cum vedeti integrarea minoritatii rrome? PS: cei care mai viseaza inca la a doua venire a lui Hitler sa se abtina. Apartin unui alt secol si nu fac decat sa polueze inutil topicul. |
|
|
![]() |
![]() ![]()
Mesaj
#2
|
|
Membru veteran ![]() ![]() ![]() Grup: Membri Postari: 248 Inscris: 2-April 10 Utilizatorul numarul: 19 416 ![]() |
O viaţă pe drumuri
Rareori primiţi cu bucurie, rromii şi-au continuat traiul nomad, devenind nu numai fierari şi negustori iscusiţi, ci şi artişti de valoare. În felul acesta, rromii îşi puteau întreţine familiile. Unele femei pretindeau că au puteri supranaturale şi câştigau bani din aceasta. În plus, traiul nomad a redus la minimum riscul contaminării culturale sau morale prin relaţii prea strânse cu gadje, care în romani înseamnă „nerrom“. Între timp, prejudecăţile au dat naştere la persecuţii. Rromii au fost expulzaţi din unele părţi ale Europei. În alte zone, au fost înrobiţi vreme de secole. Odată cu abolirea sclaviei în 1860, ei s-au răspândit în întreaga lume, mulţi ajungând în Europa Occidentală şi în Americi. Dar, oriunde au mers, şi-au luat cu ei limba, obiceiurile şi talentele. Deşi asupriţi, rromii îşi găseau uneori bucuria în artă. În Spania, în urma împletirii culturii rrome cu alte culturi s-au născut muzica şi dansul flamenco, în vreme ce în Europa Răsăriteană, muzicanţii rromi au preluat cântece folclorice autohtone, pentru a le interpreta mai apoi în stilul lor caracteristic. Din acordurile pasionale ale muzicii ţigăneşti s-au inspirat chiar şi compozitori ai muzicii clasice, precum Beethoven, Brahms, Dvořák, Haydn, Liszt, Mozart, Rahmaninov, Ravel, Rossini, Saint-Saëns şi Sarasate. |
|
|
![]() ![]() |
![]() |
Lo-Fi Version | acum este: 13th December 2019 - 12:19 PM |