IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

> Înălțarea lui Iisus
Vasile Turcu
mesaj Jun 2 2013, 05:26 PM
Mesaj #1


Membru
**

Grup: Membri
Postari: 42
Inscris: 15-May 12
Utilizatorul numarul: 31 783



Înălţarea lui Iisus


După cum cunoaştem, Iisus a murit în ziua de vineri 3 aprilie anul 33 ora 15 şi a înviat duminică 5 aprilie anul 33 între orele 3:30 – 4:00 dimineaţa. Prin înălţarea la cer, se termină misiunea sau viaţa sa pământească. Deci firesc se pune întrebarea: când, unde şi cum s-a înălţat ? Deoarece este bine să se ştie că idea de înălţare îşi are originea în cartea lui Isaia (anul 726 î.Hr.).
Numai în Faptele Sfinţilor Apostoli (scrisă de evanghelistul Luca în anul 90) citim că Iisus, după înviere, „arătându-li-Se timp de patruzeci de zile” apostolilor, a mai stat pe Pământ. O aluzie indirectă avem şi în Evanghelia lui Nicodim (scrisă între anii 85-100), când Iisus înviat i-a spus lui Iosif din Arimateea ”Să nu ieşi din casă patruzeci de zile!” În evangheliile canonice nu se pomeneşte nici un cuvânt despre înălţarea lui Iisus. Conform unui calcul elementar pe care fiecare dintre noi poate să-l facă, patruzeci de zile după duminică 5 aprilie, este ziua de joi 14 mai anul 33. În această zi s-a înălţat, sau a fost înălţat, Iisus.În acest an, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte înălţarea lui Iisus în ziua de joi 13 iunie.
Matei în Evanghelia sa nu spune nimic despre înălţare, cu tot că a scris-o în anul 85, deci la 52 de ani de la crucificarea lui Iisus. Atâta doar că cei 11 ucenici, după înviere, au mers „la muntele unde le poruncise lor Iisus”, care era în Galileea. Deci Iisus s-a înălţat din M-ţii Galileii, situaţi la 15-20 km Nord-Vest de Lacul Ghenizaret (Marea Galileii), care au o înălţime maximă de 1049 m.
În Evanghelia după Marcu, scrisă în anul 75, tânărul din mormânt le spune femeilor: „Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo Îl veţi vedea după cum v-a spus.” (16,7). Iar la sfârşit „Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer” (16,19). Problema spinoasă este că bibliştii consideră ultimele 12 versete din această Evanghelie ca fiind false, adică nu sunt scrise în original de Marcu, ci adăugate (interpolate) după 50-100 ani de un oarecare copist. Aceste versete interpolate sunt de la numărul 9 la 20 din ultimul capitol 16. Deci şi versetul citat mai sus (19) cu înălţarea, este un fals. Concluzionăm că Marcu ne trimite, după înviere, doar în Galileea şi nu spune nimic despre înălţare.
În Evanghelia după Luca, scrisă în anul 90, citim: „Şi i-a dus afară până spre Betania” (24,50) „Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer” (24,51). Dar acest verset, numărul 51, care conţine înălţarea, bibliştii îl consideră un fals, o interpolare introdusă după 100-200 de ani în această Evanghelie de un oarecare copist. Deci nu este scris în original de Luca. Rezultă că şi Luca nu scrie nimic despre înălţare. Totuşi, el ne dă un indiciu că Iisus s-a despărţit de ucenici „spre Betania”. Ierusalimul de pe timpul lui Iisus, adică cetatea propriu-zisă, era și este situată la stânga Muntelui Măslinilor (dacă noi suntem cu faţa spre Nord), care are o înălţime maximă de 772 m. Altitudinea medie a vechiului Ierusalim este cuprinsă între 700-740 m. De la vârful Muntelui Măslinilor şi până la primul zid al cetăţii Ierusalim (cel din Est) este aproximativ 1 km. Satul Betania este situat către poalele Muntelui Măslinilor, pe versantul estic. Deci cetatea Ierusalimului este pe versantul vestic. De la Ierusalim la Betania, în linie dreaptă către Est, sunt aproximativ 5 km. Pe vechiul drum care lega Ierusalimul de Betania, sau aproape de el, la 1-3 km de satul Betania, deci pe versantul estic al Muntelui Măslinilor, s-a despărţit Iisus de ucenicii săi. Chiar dacă Luca nu o spune, copistul de mai târziu a scris că aici Iisus s-a şi înălţat. Din această Evanghelie tragem concluzia că Iisus s-a înălţat de pe versantul estic al Muntelui Măslinilor.
Pe vârful Eleon al Muntelui Măslinilor se află Biserica sau Domul Înălțării,ridicat de împărăteasa Elena,distrus de perși,reconstruit,astăzi fiind în administrare musulmană.O dată pe an,cu ocazia sărbătorii Înălțării,după 40 de zile de la Duminica Învierii,li se permite creștinilor să oficieze slujbe.Aici se află Piatra Înălțării,cu urma piciorului lui Iisus.
Trebuie să subliniem că anumite codice ale Bibliei conţin textul Evangheliei după Luca, fără această scenă a înălţării la cer. În afară de aceasta, cei mai vechi părinţi ai Bisericii: Clement Romanul (aproximativ anul 95), autorul lucrării „Didache”, Ignatiu din Antiohia (mort în anul 107), Policarp (sec. al II - lea) şi Hermas, păstrează tăcere cu privire la acest eveniment. Despre înălţare se vorbeşte abia în scrierile părinţilor Bisericii din sec. al IV-lea. De aceea, cei mai serioşi comentatori ai Bibliei au ajuns la concluzia că scena înălţării la cer descrisă de Luca este o interpolare introdusă destul de târziu în textul Evangheliei, sub influenţa legendelor care începuseră să circule pe această temă printre creştini.
În Evanghelia după Ioan, scrisă în jurul anului 97, nu se spune nimic despre înălţare. Doar că Iisus,după înviere,s-a înfăţişat ucenicilor în Ierusalim. Ultimul capitol (21) începe cu „După acestea, Iisus S-a arătat iarăşi ucenicilor la Marea Tiberiadei” (21,1), adică la Marea Galileei. Dar tot capitolul 21 (ultimul din Evanghelia după Ioan) este o interpolare ulterioară, probabil scrisă de redactorii Evangheliei, aşa că valoarea lui demonstrativă este mai curând îndoielnică. Chiar dacă Ioan nu a scris nimic despre înălţare, putem considera că Iisus s-a ridicat la cer din împrejurimile Ierusalimului, cel mai probabil de pe Muntele Măslinilor.
În Faptele Sfinţilor Apostoli este scris: „ pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor. Şi, privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, Care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer. Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele ce se cheamă al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o sâmbătă.” (1,9-12).
Aici este descrisă decolarea unei rachete,exact ca în zilele noastre. Cum calea sâmbetei (sabatului) are circa 1 km lungime, aceasta este distanţa dintre Muntele Măslinilor şi vechea cetate a Ierusalimului. Aceste versete nu ne lasă nici un dubiu: Iisus s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Trebuie să fac precizarea că Faptele Sfinţilor Apostoli a apărut în acelaşi timp cu Evanghelia după Luca, adică în jurul anului 90. Autorul Evangheliei şi Faptelor Sfinţilor Apostoli este Luca (mort la vârsta de 84 de ani), tovarăşul de călătorie, secretarul şi medicul lui Pavel (19-67).
În Evanghelia lui Nicodim este scris că după învierea lui Iisus, „Un preot pe nume Finea, un doctor, Ada, şi un levit, Agheu, veniţi la Ierusalim tocmai din Galileea, au povestit mai marilor sinagogii, preoţilor şi leviţilor următoarele: „L-am văzut pe Iisus împreună cu discipolii săi. Cobora de pe muntele Mamilch ... Pe când Iisus încă le mai vorbea discipolilor, am văzut cum a fost ridicat la cer”” (XIV,1). Nu după mult timp, cei trei sunt din nou chemaţi în faţa Sinedriului şi, personal, Ana (socrul lui Caiafa) îi interoghează separat pe fiecare. „Ada răspunde: „Iisus stătea pe muntele Mamilch şi le vorbea discipolilor. Dintr-o dată am văzut un nor care şi-a lăsat umbra peste ei. Apoi norul l-a ridicat pe Iisus la cer, în vreme ce discipolii stăteau întinşi cu feţele la pământ”. Şi Finea a răspuns la fel. Agheu le-a spus acelaşi lucru” (XVI, 6). Conform Evangheliei lui Nicodim, Iisus s-a înălţat la cer din Munţii Galileii.
Deci nu putem localiza exact locul unde s-a înălţat Iisus. La Matei înălţarea s-a produs în Munţii Galileii, la Marcu aceasta se petrece într-un loc nedefinit (totuşi posibil în Galileea), la Luca în apropiere de Betania (deci de pe Muntele Măslinilor), la Ioan din împrejurimile Ierusalimului (posibil Muntele Măslinilor), iar dacă avem în vedere interpolarea finală din Evanghelie, de pe Marea Galileii. Numai din Faptele Sfinţilor Apostoli aflăm că Iisus, după înviere, a fost în rândul ucenicilor patruzeci de zile şi s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Iar Nicodim, în a sa Evanghelie (în realitate Faptele lui Pilat), ne trimite în Munţii Galileii. Concluzia este că Iisus s-a înălţat la cer, adică a părăsit planeta Pământ, în ziua de joi 14 mai anul 33 în jurul amiezii. Locul: de pe Muntele Măslinilor sau din Munţii Galileii. Dumneavoastră care loc credeţi că este cel real?
Până în prezent astronomii au descoperit peste 600 de planete extrasolare,prima fiind descoperită în anul 1995.Recent s-a detectat prima planetă locuibilă de tip Pământ la o depărtare de 20,5 ani lumină de noi,care gravitează în jurul stelei Gliese 581.Deci sunt civilizații extrasolare pe alte planete din jurul altor stele și acolo a plecat Iisus la Înălțare.
La începutul acestui an Forumul Economic Mondial de la Davos a prezentat lumii Raportul,intitulat Riscuri Globale-2013.În capitolul Factorii X,ultimul subcapitol este despre descoperirea vieții extraterestre.Citez din el: ,,Având în vedere ritmul accelerat al explorării spațiale,devine din ce în ce mai probabilă descoperirea vieții extraterestre sau a altor planete capabile să susțină viața umană...Descoperirea vieții extraterestre,va reprezenta cu siguranță unul dintre marile evenimente ale anului și va stârni un interes extraordinar.Dar lumea nu se va schimba imediat...Oamenii de știință vor exercita presiuni pentru finanțarea de misiuni robotice sau umane pentru a studia formele de viață in situ...Descoperirea unei alte planete ca Pământul sau a vieții extraterestre ar putea să inspire noi generații de antreprenori spațiali,care ar putea face ca explorarea cu echipaj uman a galaxiei să treacă de la ficțiune la fapt...Consecințele pe plan psihologic și filosofic ar putea fi profunde.De exemplu,dacă vom descoperi forme de viață (chiar fosilizată) pe una dintre planetele Sistemului Solar,se poate trage concluzia că viața apare cu ușurință.Oriunde poate apărea viața,viața ar apărea.Acest fapt ar sugera că viața este pretutindeni în Univers,la fel ca stelele și galaxiile.Chiar și descoperirea unor forme simple de viață ar putea alimenta speculațiile legate de existența altor ființe inteligente,fapt care ar reprezenta o provocare pentru fundamentele filosofice ale credințelor religioase.Prin educație și campanii de conștientizare,publicul larg ar putea să dobândească mai multe cunoștințe legate de știință și spațiul cosmic,care ar putea preveni efectele sociale nedorite provocate de o profundă modificare a paradigmei legate de locul nostru în Univers.”


Sebeş, jud. Alba Turcu Vasile



Go to the top of the page
 
+Quote Post
 
Start new topic
Raspunsuri
Vasile Turcu
mesaj Nov 23 2013, 04:18 PM
Mesaj #2


Membru
**

Grup: Membri
Postari: 42
Inscris: 15-May 12
Utilizatorul numarul: 31 783



STEAUA DIN BETLEEM


Despre steaua naşterii lui Iisus Hristos este scris în Evanghelia după Matei: “ Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.... Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul. Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.” (2,1-2 şi 9-10).
În apocrifa “Protoevanghelia lui Iacob”, magii îi spun lui Irod: “Am văzut o stea uriaşă care strălucea atât de tare, încât toate celelalte stele din jurul ei se stinseră şi nu se mai zăreau. Aşa ne-am dat seama că se născuse Regele Israelului şi am plecat să I ne închinăm. Magii şi-au continuat drumul până la peşteră călăuziţi de stea. Aceasta rămase deasupra, în timp ce magii intrară şi, văzând pruncul lângă maica sa, Maria, începură să scoată daruri alese din desagi: aur, smirnă şi tămâie ” (XXI, 2-3). Această evanghelie apocrifă a fost scrisă de însuşi Iacob cel Mic, fratele vitreg al lui Iisus, zis şi Iacob cel Drept ( sau “fratele Domnului”), ucis de evrei în anul 62 la Ierusalim, fiind şi primul episcop al acestui oraş. Trebuie să reţinem că în versiunea armeană a acestei Protoevanghelii, magii au ajuns la peştera Domnului a treia zi după naştere. În apocrifa “Evanghelia lui Pseudo-Matei”, scrisă în a doua jumătate a secolului VI, citim : “Apoi a mai fost şi o stea uriaşă care a strălucit de seara până dimineaţa deasupra peşterii. O stea atât de mare nu se mai văzuse de la începutul lumii. Profeţii din Ierusalim ziceau că acea stea arată naşterea lui Cristos ” (XIII, 7). Există două categorii de fenomene astronomice cu care am putea identifica Steaua naşterii lui Iisus : cele previzibile cu caracter astronomic şi apariţiile noi, neaşteptate. Din categoria fenomenelor previzibile sunt unele configuraţii planetare mai deosebite ca, de exemplu, conjuncţiile. Iar apariţiile noi, neaşteptate, sunt cometele şi novele (stele explozive).
În noaptea de 16 decembrie 1603, deci în preajma Crăciunului, matematicianul şi astronomul curţii imperiale Johannes Kepler (1571-1630), aflat la Praga, a observat cu ajutorul modestului său telescop, apropierea aparentă a două planete. Astronomii numesc conjuncţie poziţia a două corpuri cereşti aflate la acelaşi grad de longitudine, deci aparent ele sunt în acelaşi loc pe cer. Câteodată două planete se deplasează vizual atât de aproape una de alta, încât dau impresia unei singure stele mai mari şi mai luminoase. În acea noapte Saturn şi Jupiter şi-au dat întâlnire în spaţiu în constelaţia Peştii. Cercetând mai târziu notele sale, Kepler şi-a amintit brusc de scrierile rabinului Abarbanel. Acesta se referea la importanţa neobişnuită dată de astrologii iudei constelaţiei Peştii. Mesia trebuia să apară în timpul conjuncţiei lui Saturn şi Jupiter în constelaţia Peştii. Oare în timpul naşterii lui Hristos a putut avea loc aceeaşi conjuncţie pe care a observat-o Kepler în preajma Crăciunului din anul 1603 ? Kepler şi-a verificat calculele de nenumărate ori. Rezultatul a fost o triplă conjuncţie în decursul unui an. Calculele astronomice indicau anul 7 î.Hr. , în timp ce tabelele astrologice se pronunţau în favoarea anului 6 î.Hr.
În 1925 savantul german P. Schnabel, a descifrat documentele cuneiforme neo-babiloniene care aparţineau unei şcoli celebre antice, Şcoala de Astrologie din Sippar în Babilon. În scrierile nesfârşite de date şi observaţii obişnuite a dat şi peste o notă în legătură cu poziţia planetelor în constelaţia Peştii. Jupiter şi Saturn sunt observate cu atenţie pe o perioadă de cinci luni socotită după calendarul nostru. Era anul 7 î.Hr.
În anul 7 î.Hr., Jupiter şi Saturn s-au întâlnit într-adevăr în constelaţia Peştii şi după observaţia lui Kepler ,s-au întâlnit de trei ori. Calculele matematice au stabilit mai târziu că această întreită conjuncţie a fost clar vizibilă în special în regiunea mediteraneană. Perioada acestei întâlniri planetare este redată în sistemul de datare al calculelor astronomice moderne, în felul următor:
- la 1 iulie anul 8 î.Hr. Saturn intră primul în constelaţia Peştii ;
- spre sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie a anului 7 î. Hr. , elongaţia relativă a planetelor Jupiter şi Saturn a început să scadă, adică ele se apropie aparent una de alta pe cer. Jupiter intră în Peştii în perioada 1-10 februarie anul 7 î.Hr. Acesta-i momentul declanşării fenomenului. Fiindcă în acel moment Soarele se găsea şi el în acelaşi loc, lumina sa acoperea constelaţia Peştii ;
- la 12 aprilie anul 7 î.Hr. , ambele planete s-au ridicat heliacal în constelaţia Peştii, cu o diferenţă de 8 grade în longitudine (o constelaţie zodiacală are în medie 30 grade în longitudine). Heliacul sau răsăritul este cuvântul folosit de astronomi pentru a indica prima înălţare a unei stele vizibile în zorii zilei ;
- pe data de 29 mai anul 7 î.Hr., vizibilă pentru două ore pe cerul dimineţii, a avut loc prima conjuncţie la al 21-lea grad al constelaţiei Peştii, cu 0 grade longitudine şi 0,98 grade în latitudine. Din Babilon magii au văzut această primă conjuncţie către răsărit. Tot către răsărit s-a văzut din Ierusalim şi din bazinul Mării Mediterane ;
- a doua conjuncţie a avut loc în seara zilei de 3 octombrie anul 7 î.Hr. la al 18-lea grad al constelaţiei Peştii, distanţa dintre planete fiind de 1 grad şi 1 minut. Din Babilon, Ierusalim şi bazinul Mării Mediterane ea s-a văzut către sud, sud-est ;
- pe data de 4 decembrie anul 7 î. Hr., Jupiter şi Saturn au fost pentru a treia şi ultima oară în conjuncţie, la al 16-lea grad al constelaţiei Peştii, distanţa dintre planete fiind sub 1 grad. Din Ierusalim această conjuncţie s-a văzut către sud şi apoi către vest, aproximativ între orele 16 şi 23:30 (la Ierusalim în 4 decembrie Soarele apune la ora 16:35 şi întunericul începe la ora 17:06). La sfârşitul lunii ianuarie anul 6 î. Hr., Jupiter iese din constelaţia Peştii şi intră în constelaţia Berbecul, fenomenul luând sfârşit. La 1 mai anul 6 î.Hr. Saturn iese şi el din Peştii.
„Căci am văzut la răsărit steaua Lui” (Matei 2,2), au spus magii intrând în Ierusalim. Traducerea din limba greacă a acestui pasaj din Evanghelia după Matei este incorectă, deoarece cuvintele „la răsărit” sunt în original „en te anatole”, adică la singular în greceşte. Forma singularului „anatole” are o anumită semnificaţie astronomică, implicând observarea înălţării stelei în zori, aşa-numita înălţare heliacală. Dar cei care au tradus din greceşte Evanghelia după Matei nu au ştiut acest lucru, nefiind astronomi. Dacă „en te anatole” este tradus exact, atunci versetul 2,2 din Evanghelia după Matei sună astfel: „Căci am văzut steaua Lui apărând în zorii zilei şi am venit să ne închinăm Lui”. Această traducere corespunde întocmai adevărului ştiinţific şi coincide cu ceea ce au văzut magii în dimineaţa zilei de 29 mai anul 7 î. Hr. în Babilon. Acest verset din Evanghelia după Matei este prima dovadă directă că steaua naşterii lui Iisus a fost tripla conjuncţie din anul 7 î.Hr. a planetelor Jupiter şi Saturn. Astronomul german Richard Henning, între anii 1933-1937 a reconstituit drumul „Stelei din Bethleem” la planetariul din Dusseldorf.
În prezent, modelarea mişcării corpurilor cereşti prin programe astronomice permit refacerea configuraţiilor cereşti cu multe mii de ani în urmă. Introducând datele de locaţie spaţio-temporală aferente oraşului Ierusalim a anului 7 î. Hr. şi rulând în aceste condiţii programele, s-a ajuns la concluzia că se verifică fenomenul astronomic mai sus amintit şi identitatea acestuia cu ceea ce numim Steaua din Betleem. Într-adevăr, Jupiter şi Saturn s-au întâlnit aparent în constelaţia Peştii, fiind o succesiune de trei conjuncţii în decursul anului 7 î. Hr.Conform fizicianului Ileșoi I. Titus (master la Bonn), rezultatele programului EZ Cosmos (versiunea 3.000.08, © 1990, Astrosoft, Inc.) sunt: prima conjuncţie în 29 mai; a doua conjuncţie în 25 – 30 septembrie; a treia conjuncţie a început în 4 decembrie şi s-a sfârşit în 12 decembrie, cu apropierea maximă de 1 grad în 8 decembrie, toate în anul 7 î.Hr.. Cu programul Redshift (versiunea 0.2, © 1993-1995, Maris Multimedia): în 27 mai, 30 septembrie şi 4 – 12 decembrie, cu maximul în 8 decembrie, toate în anul 7 î.Hr. Cea de-a treia conjuncţie care a început în 4 decembrie, s-a văzut până la ora 23 : 30. Cu programul Starynight Bundle Edition (versiunea 2.1.3, © 1990-1999, Sienna Software), a rezultat pentru cea de –a treia conjuncţie intervalul 4-12 decembrie, cu apropierea maximă în 8 decembrie, anul 7 î.Hr. Programul Cartes du Ciel (versiunea 2.75, © 1998 – 2002, produs în 27.09.2002, Patrik Chevalley ) a dat pentru cea de-a treia conjuncţie : începutul în 4 decembrie, apropierea maximă în 8 decembrie şi sfârşitul în 12 decembrie, anul 7 î.Hr. Deci, după calculele lui Kepler verificate cu programele de calculator mai sus amintite, ultima conjuncţie dintre Jupiter şi Saturn a început în 4 decembrie şi s-a sfârşit în 12 decembrie anul 7 î. Hr., durând 8 zile.
Sunt patru tăbliţe de lut ars descoperite la Babilon şi descifrate de Schnabel, având dimensiunile 12x20 cm, grosimea 3-4 cm, fiind scrise pe faţă şi verso. Una se află la Londra la British Museum şi celelalte trei la Muzeul din Berlin. Ele conţin scrierile Şcolii de Astrologie din Sippar cu privire la conjuncţia triplă a lui Jupiter şi Saturn din anul 7 î. Hr. Cele două planete sunt observate cu atenţie între anii 304-305 după era Seleucidă, adică între 1 aprilie anul 7 î.Hr. şi 18 aprilie anul 6 î.Hr. după calendarul nostru. După astronomii babilonieni, între 24 mai şi 10 decembrie anul 7 î.Hr. „Steaua regilor”(Jupiter) a stat împreună cu „Steaua Israelului” (Saturn) în constelaţia Peştii (semnul Apusului, a lui Israel) pe cerul Iudeii. Pe tăbliţe este scris că fenomenul astronomic a început în 15 martie anul 8 î. Hr. când Jupiter intră primul în constelaţia Peştii şi se termină între 22 martie – 18 aprilie anul 6 î.Hr., când Saturn iese ultimul din constelaţia Peştii. Cele trei conjuncţii din anul 7 î Hr. după astronomii babilonieni au fost în 27-28 mai, 15 septembrie şi 12-20 noiembrie (Teres Agoston, Biblia şi Astronomia, Springer, 1998). Deci, cea de-a treia conjuncţie şi ultima a început în 12 noiembrie şi s-a terminat în 20 noiembrie, durând opt zile. După calculele lui Kepler, verificate cu programele pe calculator antemenţionate şi după observaţiile pe viu ale astronomilor babilonieni, cea de-a treia conjuncţie a durat tot opt zile. Atâta doar că ea a început după Kepler şi calendarul nostru în 4 decembrie, iar după însemnările pe viu ale astronomilor babilonieni în 12 noiembrie. Tăbliţele de lut ars sunt scrise după calendarul Seleucid, adică Era lui Alexandru Macedon, calendar în vigoare atunci şi la Ierusalim. Apoi au fost alte calendare. Mai târziu a fost adoptat calendarul după Era lui Diocleţian, împărat roman între anii 284-305. În anul 525 Dionysius Exiguus (originar din Dobrogea) propune actualul calendar creştin, dar nu se ştie cum l-a calculat. Astăzi noi cunoaştem că el este greşit, deoarece Iisus nu s-a născut în anul 1. Numai din anul 749 Biserica utilizează calendarul creştin calculat de Dionysius. În anul 1582 are loc reforma gregoriană, când Papa Grigore al XIII-lea suprimă zece zile, astfel că ziua de 4 octombrie 1582 (iulian) a fost urmată de 15 octombrie 1582 (gregorian). Din aceste multe schimbări de calendare care s-au succedat în cei 2000 de ani, rezultă că 12 noiembrie anul 7 î.Hr. este echivalent astăzi cu 4 decembrie. De exemplu ziua naţională a României se sărbătoreşte astăzi în 1 decembrie când avem calendar gregorian, dar marea adunare populară de la Alba Iulia a avut loc în 18 noiembrie 1918 când se folosea calendarul iulian. Ţara noastră a trecut la calendarul pe care-l folosim noi în prezent numai în anul 1919, când ziua de 31 martie iulian a fost urmată de 14 aprilie gregorian. Deci 1 decembrie de astăzi este echivalent cu 18 noiembrie 1918. Faptul este cert: după ştiinţa modernă cea de –a treia conjuncţie dintre Jupiter şi Saturn a început în 4 decembrie anul 7 î.Hr. Deci, din cap. 2 al Evangheliei după Matei, versetul 2 corespunde datei de 29 mai anul 7 î.Hr. şi versetul 9 ( „Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o vazuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul.”) corespunde datei de 4 decembrie anul 7 î.Hr.
Cum am arătat la început, conform versiunii armene a Protoevangheliei lui Iacob, magii au intrat în casă (după Matei) sau în peşteră, a treia zi după naşterea lui Iisus. Dar magii au ajuns la Betleem în seara zilei de 4 decembrie anul 7 î. Hr. cel târziu la orele 18, fiindcă ei au văzut iarăşi steaua imediat după ce au ieşit din Ierusalim mergând către Betleem, direcţia sud (distanţa dintre cele două oraşe este de 8 km). După orele 16 conjuncţia a început să se vadă şi în jurul orelor 18 ea s-a văzut foarte bine (atunci magii „s-au bucurat cu bucurie foarte mare”, cum spune Matei în versetul 10), fiindcă la Ierusalim crepusculul astronomic ia sfârşit la 18:05 şi numai începând cu această oră sunt perfect vizibile toate stelele de pe cer. Deci ei au ajuns la locul unde era pruncul Iisus cel târziu la orele 18. Deoarece 4 decembrie a reprezentat a treia zi după naştere conform versiunii armene a Protoevangheliei lui Iacob, înseamnă că Iisus s-a născut în ziua de marţi 2 decembrie anul 7 î. Hr.
După cum aţi observat, tripla conjuncţie din anul 7 î. Hr. s-a declanşat la sfârşitul lunii februarie- începutul lunii martie. Deci până la naşterea lui Iisus au trecut 9 luni. În remanierea armeană a Protoevangheliei lui Iacob, imediat după ce o anunţă pe Maria că va rămâne grea (adică Bunavestirea), îngerul Gabriel pleacă la magii din Babilon. Magii vor porni la drum şi peste exact 9 luni vor ajunge la peştera din Betleem. În concluzie, fenomenul astronomic descris are o acoperire directă în această apocrifă şi în Evanghelia după Matei, deci data naşterii lui Iisus dedusă mai sus este reală.
Părinţii şi istoricii Bisericii din sec. II – VII au scris că la naşterea lui Iisus, „În acelaşi timp pe cerul ţărilor răsăritene s-a ivit o stea minunată şi prea luminoasă, care vestea naşterea Universalului Împărat, Atotputernic şi etern. După această stea s-au călăuzit şi călătorit, timp îndelungat, timp de doi ani, cei trei Magi sau Crai. ” (Nicodim Măndiţă, Viaţa Maicii Domnului). Deci fenomenul astronomic a ţinut doi ani. După tăbliţele de lut de la Sippar, scrise pe viu de astronomii babilonieni, fenomenul astronomic numit conjuncţie a început când prima planetă Jupiter a intrat în constelaţia Peştii pe 15 martie anul 8 î.Hr. şi s-a terminat când ultima planetă Saturn a ieşit din Peştii în perioada 22 martie- 18 aprilie anul 6 î. Hr. Se observă că fenomenul a durat doi ani încheiaţi. După calculele lui Kepler verificate cu cele patru programe de calculator,Saturn intră primul în constelaţia Peştii în jurul datei de mai- 1 iulie anul 8 î. Hr. şi iese ultimul din Peştii în data de 1 mai anul 6 î. Hr., fenomenul astronomic durând aproximativ doi ani. Deci conjuncţia dintre Jupiter şi Saturn din anul 7 î.Hr. este fenomenul astronomic scris în Evanghelia după Matei, evangheliile apocrife şi în scrierile părinţilor Bisericii, ca fiind steaua naşterii lui Iisus Hristos. Nu trebuie să avem nici o îndoială că Iisus s-a născut în 2 decembrie anul 7 î. Hr. Toate sursele ştiinţifice, istorice şi teologice duc la concluzia că data naşterii lui Iisus scrisă mai sus, este certă. După naşterea lui Iisus, nici o triplă conjuncţie Jupiter – Saturn nu a mai avut loc în constelaţia Peştii.




Sebeş, jud. Alba Turcu Vasile
0744 – 512245

Go to the top of the page
 
+Quote Post

Posteaza in acest topic
- Vasile Turcu   Înălțarea lui Iisus   Jun 2 2013, 05:26 PM
- - Vasile Turcu   STEAUA DIN BETLEEM Despre steaua naşterii lui...   Nov 23 2013, 04:18 PM
- - Vasile Turcu   BUNA VESTIRE Sărbătoarea marianică cea mai d...   Feb 1 2014, 04:39 PM
|- - foarte tare!   Citeaza (Vasile Turcu @ Feb 1 2014, 04:39...   Feb 2 2014, 02:24 PM
|- - Clementina   Citeaza (Vasile Turcu @ Feb 1 2014, 04:39...   Jan 10 2016, 02:14 PM
- - kenya1974   Asta cu spermatozoizii este cea mai tare aberatie,...   Feb 7 2014, 06:52 PM
- - Vasile Turcu   CINA CEA DE TAINĂ Luca,care şi-...   Apr 6 2014, 06:13 PM
- - Ateu   Ce-mi plac mie 'astia' care citeaza din bi...   May 30 2014, 09:22 PM
- - Vasile Turcu   Adormirea Maicii Domnului După cum ştim, mama ...   Jul 30 2014, 06:09 PM
- - Vasile Turcu   MAGII În ,,Legendele de aur” de Ia...   Nov 15 2014, 07:43 AM
- - Odin von Asgard   Citeaza (Vasile Turcu @ Jun 2 2013, 05:26...   Feb 22 2015, 07:22 PM
|- - kingsman   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 22 2015, 07...   Feb 23 2015, 06:56 AM
|- - Odin von Asgard   Citeaza (kingsman @ Feb 23 2015, 06:56 AM...   Feb 23 2015, 12:22 PM
|- - cititoare in stele   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 12:26 PM
|- - Odin von Asgard   Citeaza (cititoare in stele @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 12:46 PM
|- - Mitza chiromanka   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 01:58 PM
- - Vasile Turcu   ÎNVIEREA LUI LAZĂR O sărbătorim...   Mar 14 2015, 05:08 PM
- - pancescuviorel   Totul e real   Jun 8 2015, 12:25 PM
|- - Vasile Turcu   Citeaza (pancescuviorel @ Jun 8 2015, 12...   Jul 19 2015, 04:53 PM
- - fgh   Da, foarte adevărat ... am învăţat desprea ast...   Jul 20 2015, 05:12 AM
- - Vasile Turcu   NAŞTEREA LUI IISUS Despre naştere în Evanghel...   Dec 13 2015, 11:23 AM


Reply to this topicStart new topic
1 Utilizatori care citesc acest topic (1 Musafiri 0 Useri anonimi)
0 Membri:

 



RSS Lo-Fi Version acum este: 23rd September 2019 - 01:54 PM