IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

Profil
Foto
Rating
 
Optiuni
Optiuni
Motto
Cucuveaua nu si-a ales nici un Motto..
Informatii personale
Cucuveaua
Membru
Varsta necunoscuta
Gen nespecificat
Localizare nespecificata
Data nasterii nespecificata
Hobby-uri
Nici o informatie
Statistici
Inscris: 12-June 11
Nr. vizualizari profil: 1 620*
Ultima oara prezent: 14th July 2012 - 03:39 PM
24 texte (0.01 pe zi)
Informatii de contact
AIM Nici o informatie
Yahoo Nici o informatie
ICQ Nici o informatie
MSN Nici o informatie
* Se actualizeaza o data pe ora

Cucuveaua

Membri

**


Discutii
Texte
Blog
Comentarii
Prieteni
Continutul meu
11 Apr 2012
La scurt timp de la preluarea mandatului dl Răzvan Ungureanu i-a stabilit dlui Sorin Blejnar o sarcină concretă: să aduca la bugetul statului in jur de 2 miliarde euro în două luni, cu accent asupra comerţului cu alcool şi produse vegetale. (Ţigările sunt produse vegetale?). Dl Blejnar a spus că a îndeplinit planul, doar că nu a spus cât din fondurile atrase provin din evaziune fiscală. Lapsus?

Din punctul de vedere al SRI, dl George Maior a declarat că „in estimarea SRI, evaziunea in anii trecuti era de 35% din PIB si s-a diminuat la 27-28%”
(http://www.ziare.com/stiri/sri/maior-despre-evaziune-sri-informeaza-anaf-trebuie-sa-implementeze-1158759 ).
Dar cât este PIB-ul României? Un grafic uzitat (http://2.bp.blogspot.com/-WKrIedfx7f8/TfHeIClKXNI/AAAAAAAAFDY/gfKxTvmkNm8/s1600/2011%2B06%2B09%2B-%2B01%2B-%2BPIB%2BRomania.png )
ne arată că PIB-ul româniei a fost de cca 43 mld USD în 2011. Deci în acel an evaziunea fiscală a fost de cca 12 miliarde USD. Presupun că nu a scăzut în acest an. Deci dl Sorin Blejnar mai are ceva de făcut în acest an.

În urmă cu câteva săptămâni urmăream un reportaj privind vânzarea unor societăţi cu datorii substanţiale unor boschetari sau unor persoane care nu au domiciliul în România. Practic datorii de 950 milioane lei au fost vândute sau cesionate unor persoane fără venituri se releva în respectiva anchetă, sumară. (Unul dinte vânzători era dl Cristian Boureanu).
Un alt reportaj se referea la activităţi de import. O societate perfect legală importă mărfuri în România. Respectiva societate vinde produsele unei societăţi de apartament (demolat) şi produsele dispar în ceaţă. Mărturisesc că nu am înţeles motivele respectivei manevre, era ceva legat de TVA.

Bun, ce este de făcut?
1. În primul rând o curăţenie:
- Societăţile care nu sunt găsite la sediul social se radiază
- Societăţile care nu au depus bilanţuri la termenul prevăzut de lege se radiază
- Societăţile plătitoare TVA care nu au depus declaraţiile TVA la termenul prevăzut de lege se radiază
ş.a.
Întrebare: de ce nu a făcut statul român această curăţenie până acum?

2. Ar trebui ca MF să aibă o evidenţă a tranzacţiilor (facturării) între societăţi.
Actualele baze de date permit înregistrarea a trilioane (exagerez, pot mai mult) de înregistrări. Prin lege, ar trebui ca orice societate activă să înregistreze zilnic în sistem un sumar al facturilor emise, cu foarte puţine date: CUI emitent, COD TVA beneficiar, număr factură, data, moneda, valoare, TVA, Total factura.
Şi astfel multe ciudăţenii se vor vedea.
DESIGUR, DACĂ VA VERIFICA CINEVA.

11 Apr 2012
În urmă cu 1,5-2 luni citeam un raport al Curţii de Conturi în care se arăta că:
• CC a constatat pierderi de 4 miliarde EUR la achiziţii publice ca urmare a unor preţuri „umflate”
• Cca 60% din achiziţii se efectuează înafara SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice), deci sunt necontrolabile
Nu am salvat respectiva ştire (cum fac deobicei) mergând pe ideea că un guvern tânăr şi energic, care impulsionează obţinerea de venituri din reducerea evaziunii fiscale, va lua măsuri şi pentru economisirea de bani la achiziţiile publice. O economisire de 4 miliarde EUR (probabil 10 miliarde) ar permite guvernului să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale prevăzute la art. 135:
d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
şi atunci s-ar risipi şi îngrijorarea dlui Băsescu, dar şi determinarea dlui Ungureanu de a fi create câteva sute de locuri de muncă, o mare parte temporare, la Roşia Montană.

În lipsa oricărei reacţii publice a guvernului la acest raport, am vrut să demarez o postare pe acest subiect. Surpriză, nu am mai găsit nici-o referinţă la acest subiect, nici măcar pe site-ul Curţii de Conturi, un site de o simplitate uluitoare. Probabil că am visat!
Desigur că nu mă încălzeşte ştirea că (http://www.ziare.com/articole/achizitii+curtea+conturi) „Un raport al Curtii de Conturi arata ca autoritatile publice din Romania au cheltuit aproape 10 de miliarde de euro "nelegal" in anul 2009.”. Mă interesează câte miliarde EUR se pierd anual prin umflarea preţurilor.
Am căutat un text integral al L279/2011 şi nu l-am găsit. Ca urmare voi face nişte propuneri oneste şi care nu se bazează pe nici-o prevedere legală. În principiu cred că Legea achiziţiilor publice ar trebui completată cu următoarele prevederi:

• Toate achiziţiile publice se vor desfăşura exclusiv prin sistemul electronic de achiziţii publice, inclusiv licitaţiile, dacă valoarea acestora depăşeşte 1.000 EUR (nu râdeţi, miciile hoţii sunt sub 15.000 EUR, marile hoţii nu le vom găsi în SEAP)
• Se constituie un organism de control şi verificare a preţurilor de achiziţii, organism care va fi abilitat să solicite anularea unor contracte încheiate, dacă constată nereguli privind preţurile
• În toate contractele de achiziţii se vor insera următoarele clauze:
Contractele de achiziţie vor putea fi anulate de drept dacă nu respectă legea achiziţiilor publice
Bunurile achiziţionate fără respectarea legii achiziţiilor publice şi neconsumate vor fi restituite furnizorului cu plata unei despăgubiri acordate furnizorului de semnatarii contractului în valoare de 25% din valoarea respectivelor bunuri. Furnizorul poate cere în instanţă despăgubiri suplimentare.
Pentru bunurile achiziţionate fără respectarea legii achiziţiilor publice şi consumate semnatarii contractului vor plăti statului o amenda de 125% din valoarea respectivelor bunuri
Achizitorii (semnatarii contractelor) care încheie contracte care nu respectă prevederile acestei legi vor plati o amendă de 100% din valoarea bunurilor achiziţionate.

În opinia mea hoţia publică poate fi stopată doar prin măsuri dure.

Până acum guvernul a tăcut mâlc. Sunt dezamăgit. De fapt nu văd nici-un interes al premierului legat de acest subiect.
6 Apr 2012
O licitaţie interesantă


La auzul ştirii că guvernul MRU a vândut resurse cuprifere în valoare de 5 – 20 miliarde de EUR am vrut să arunc cu o piatră în Guvernul ticălos care a vândut pe nimic resurse cuprifere importante. Mi-am adus aminte ce a spus Domnul nostru şi am lăsat pietricica jos şi mi-am spus „Hai să mă documentez niţel”. Toată presa vântură cam aceleaşi date şi după ce cerni rămâne foarte puţin.

Să lăsăm istoria lungă a acestei privatizări începute în 2006 şi să începem cu octombrie 2011 când s-a anunţat pe plan internaţional licitaţia pentru Cupru Min. Pentru claritate o să separ resonsabilităţile guvernului actual, de cel anterior.

A. Guvernul Boc
A1. Evaluare
De evaluarea Cupru Min s-a ocupat o mică firmă, Evaluar din Abrud. Firma are 4 angajaţi. Sunt câteva lucruri ciudate:
- de ce nu a fost angajată o firmă de prestigiu şi s-a apelat la o firmă minusculă, necunoscută pe plan internaţional?
- de ce s-au luat în considerare la evaluare numai activele societăţii, nu şi valoarea dată de exploatarea respectivelor resurse ?
- de ce să se ia în considerare în ceea ce priveşte resursele numai cuprul, nu şi celelalte minerale componente? Redevenţele se plătesc conform legii noastre (absurde) numai pentru mineralele pe care declari că le exploatezi. Pentru tot ce extragi în plus, nu plăteşti redevenţe. Deci aurul, argintul, molibdenul, stibiul, ş.a. sunt mocca. A gift of Romanian Government!
(Pentru cei interesaţi, căutaţi pe site-ul Ministerului Economiei documentul 1_EMP_Baia_de_Aries_site.pdf, ca să vedeţi la pag. 69 – 70 care sunt cele 27 de elemente minerale şi care sunt concentraţiile lor la Baia de Arieş, presupun că este apropiată de Roşia Poeni. Căutarea după Roşia Poeni (eşti anunţat RoÅŸia Poeni nu a fost găsită)/ Rosia Poeni nu întoarce nici-un rezultat. Constaţi ca în unele documente este scris Roia Poeni; inutil nici căutarea Roia Poeni nu returnează nimic.

A.2. Caiet de sarcini
În mod normal, un contract de privatizare privind resurse minerale ar trebui să prevadă:
- condiţii privind elegibilitatea participanţilor: capital social, experienţă în domeniu, bonitate, capacitatea de a investi (achiziţie, dezvoltare, protecţie mediu)
- un plan minimal de investiţie eşalonat în timp (dezvoltare şi protecţie mediu)
- un plan minimal de exploatare, eşalonat pe ani
Dat fiind că licenţa de exploatare are o durată limitată în timp (2019) ar fi trebuit să fie puse nişte condiţii privind cazul în care statul român nu va mai acorda drept de exploatare în continuare investitorului:
- investitorul să îşi amortizeze toate investiţiile făcute până în 2019
- statul român va răscumpăra Cupru Min la preţul de vânzare + deprecierea EUR
- investitorul nu va avea în acel moment nici-o obligaţie privind mediul; acest lucru va fi constatat printr-un aviz de mediu făcut de instituţiile abilitate. Dacă în urma avizului se vor constata deficienţe/daune, acestea vor fi suportate de investitor.
- investitorul nu va avea nici-o obligaţie faţă de statul român sau faţă de terţi
Toate clauzele de mai sus (desigur şi altele) ar fi trebuit să fie cuprinse în caietul de arcini.

A.3. Optimizarea ofertei
Se ştia că licenţa de exploatare a Cupru Min Abrud (Roşia Poeni) expiră la 31 decembrie 2011, iar şansele de licitare în 2011 erau nule.
De ce guvernul Boc nu a decis investiţii în protecţia mediului şi obţinerea avizului de mediu? O investiţie este atractivă dacă este perfect funcţională.
Consecinţa s-a văzut: toţi investitorii serioşi s-au retras.
Cred că puteam obţine un preţ mult mai bun dacă am fi avut nu numai 3 investitori de convenienţă. După ce „greii” s-au retras, a fost o licitaţie de salon, în opinia mea.

A.4. Maximizarea câştigurilor statului
O ordonanţă aprobată de Guvern privind redevenţele, nu a fost semnată de dl Emil Boc „din motive administrative” la 27 decembrie 2011 şi nici ulterior.
Dle Emil Boc ar trebui să ne explicaţi care au fost acele motive administrative care v-au determinat să nu semnaţi ordonanţa şi să ne spuneţi şi care au fost daunele aduse de Dvs. statului român prin nesemnarea acelei ordonanţe.

B. Guvernul Ungureanu
B1. Reevaluare
În mod normal acest guvern ar fi trebut să reevalueze ansamblul documentelor şi procesului licitaţiei, un reper ar fi cele expuse mai sus.
În al doilea rand situaţia de facto a Cupru Min: a obţinut profit în 2010 de peste 4 mil. EUR (18,8 milioane lei), iar în 2011 estimez la peste 12 mil. EUR. În aceste condiţii ar fi trebuit analizat dacă nu era cazul să se renunţe la licitaţie. Datoria societăţii de cca 90 milioane lei (o parte destinată protecţiei mediului) putea fi convertită în acţiuni. Cum convertim 4 miliarde datorii la CFR SA, puteam să facem acest lucru şi pentru Cupru Min.
În al treilea rînd guvernul ar fi trebuit să îşi asume obligaţiile constituţionale privind exploatarea resurselor naturale (ceea ce nu au făcut-o guvernele Năstase & Tăriceanu):
Articolul 135 Economia
(2) Statul trebuie să asigure:
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
Deci în primul rând statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional şi protecţia mediului, nu să le concesioneze.
De ce continuă dl. MRU politica de vânzare a exploatării resurselor naturale? De ce nu asigură protecţia mediului la Roşia Poeni? Este o obligaţie constituţională.

Articolul 136 Proprietatea
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.

Şi atunci cum poate fi înstrăinată Proprietatea publică?
Pentru că „părinţii Constituţiei” au inserat în alin (4) că:
Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.
Halal inalienare! Pe această portiţă s-au strecurat Năstase & Tăriceanu, văd că o foloseşte şi MRU.
Ticăloşii părinţi ai Constituţiei (nu este singura ticăloşie)!

Întrebare: În baza cărei legi organice a fost concesionată exploatarea resurselor de cupru de la Roşia Poeni?

O reevaluare a tuturor resurselor naturale de care mai dispunem şi un plan strategic privitor la ele ar trebui făcute de Guvern URGENT!

B2. Situaţia de facto
Investitorii au constatat că nu au absolut nici-o altă obligaţie faţă de statul român, exceptând plata contravalorii activelor Cupru Min:

„Contractul post-privatizare a “Cupru Min” a lasat mască mulţi avocaţi, după ce au descoperit că din înţelegerea dintre Roman Copper şi stat, prin preluarea “Societăţii Cupru Min SA Abrud”, lipsesc obligaţiile legate de investiţii şi chiar de continuarea activităţii.” (http://www.ghimpele.ro/2012/03/contractul-cupru-min-fara-obligatii-pentru-roman-copper/)

Un avocat, dintre cei doi consultaţi de ziarul Bursa declară:
„Pe de altă parte, mă miră bucuria afişată de domnul în cauză (n.r Larenţiu Vlădan) cu
privire la preţ”, ne-a declarat domnia sa, adăugând: “Adjudecătorul este un SPV (n.r. vehicul investiţional) deţinut de un investment butic (firmă de consultanţă şi investiţii financiare), fără istoric, fără active urmăribile, fără experienţă în domeniul minier. Cum de este aşa de sigur domnul în cauză că va primi banii cu titlu de preţ şi că vor curge lapte şi miere în Cupru Min?” (http://www.informatia-zilei.ro/sm/economic/din-contractul-de-vanzare-al-cupru-min-lipsesc-obligatiile-pos-privatizare/)

Desigur că atunci când un fond de investiţii (cu investitii de max. 15 milioane USD) înfiinţează o societate minusculă destinată exclusiv achiziţionării Cupru Min cu 200 milioane EUR, te întrebi ce intenţii are? Va deveni o societate care să exploateze cuprul românesc, în condiţii în care nu are nici fonduri, nici experienţă, nici specialişti? Este clar că nu!
Această societate exploatează impotenţa guvernului român de a îşi valorifica activele şi care a reuşit să alunge toţi investitorii serioşi prin faptul că avizul de mediu al Cupru Min a expirat la finele anului trecut, ca şi faptul că statul român nu are absolut nici-o condiţie prealabilă, deci va vinde altcuiva Cupru Min, cu un BENEFICIU CONSIDERABIL.

Şi totuşi, cine este cumpărătorul? Zvonuri:
„Conexiunile indică faptul că gigantul minier polonez de stat KGHM poate fi peţitorul-surpriză al CupruMin. La începutul lunii martie, KGHM a achiziţionat producătorul canadian Quadra FNX Mining pentru 2,91 miliarde de dolari. Quadra avea mai multe mine în Canada, SUA, Chile, Germania şi Groenlanda. De asemenea, acum patru zile a achiziţionat 29% din Ajax Mining, un proiect tot din Canada, la care deţine acum în total 80% din titluri.
În urma achiziţiilor, KGHM a ajuns a patra din lume ca nivel al depozitelor, iar producţia combinată pe 2010 a celor două entităţi este de 526.000 de tone metrice, ceea ce propulsează conglomeratul pe locul al optulea în lume, înaintea Glencore International. KGHM îşi propune ca în 2018 să producă 635.000 de tone.
Partea interesantă vine abia acum: fondul de investiţii Prudential Jennisson Natural Resources este acţionar atât în Quadra, cât şi în Gabriel Resources – compania care dezvoltă proiectul aurifer de la Roşia Montană. De asemenea, KGHM este în poziţia perfectă de a beneficia de pe urma exploatării de la Roşia Poieni. CupruMin a extras anul trecut 2 milioane de tone de minereu, din care a scos 6.300 de tone de concentrat. Acesta este exportat de societatea de stat, deoarece întregul lanţ de valorificare a cuprului a sucombat.”

Interesant!

B3. Situaţia post factum
Motivele administrative de nesemnare a ordonanţei privind redevenţele pentru resurse naturale l-au convins pe MRU să facă exact acelaşi lucru:
„Premierul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat ca taxele nu vor fi modificate, pana la sfarsitul acestui an, pentru ca "mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate".”

Adică mediul de afaceri care ştia de la finele anului trecut că se vor mări redevenţele, şi nu s-a emoţionat, trebuie mângâiat pe creştet?
Aşa cum l-am întrebat şi pe dl Emil Boc „care au fost daunele aduse de Dvs. statului român prin nesemnarea acelei ordonanţe” vă întreb şi pe dvs. acelaşi lucru, cu o mică punctare:
Daunele aduse de Dvs. statului român prin nesemnarea ordonanţei privind redevenţele sunt comparabile cu valoarea de vânzare a Cupru Min?
Adică nu ar fi putut să menţinem Cupru Min în proprietatea statului român investind în această societate veniturile obţinute prin redevenţe suplimentare.
21 Jun 2011
Știu că despre Constituţie se discută pe forum, deschid acest topic pentru a orienta discuția într-o altă direcție. Menţionez că scriu despre revizuirea în calitate de cetăţean (fără cunoştinţe juridice sau de drept constituţional) şi o fac ca urmare resemnării prezidenţiale, a recunoaşterii înfrângerii de către dl. Boc şi a lipsei unei dezbateri publice purtate de specialişti. O să punctez despre ce aș dori să discutăm în cadrul acestui subiect cu cei care doresc să mi se alăture:

1. Cum ar trebui modificată Constituția ca urmare a deciziei CCR privind neconstituționalitatea unor articole? Propun mai jos să nu fie modificate articolele declarate neconstituţionale de CCR, ci să se elimine neconstituţionalitatea prin modificarea şi completarea articolului 152.
2. Ce alte modificări ale Constituției sunt necesare?
Eu personal cred că sunt unele omisiuni sau erori care mă deranjează, şi care ar impune o revizuire mai profundă a Constituţiei:
a) Curtea Constituțională rămâne în continuare o instituție nereformată si nesupusă niciunui control (pământean). O să explicitez mai jos.
cool.gif În România, spre deosebire de alte ţări cu democraţii avansate, alegătorii au doar dreptul de a alege, nu şi dreptul de a-i revoca pe cei aleşi. Propun includerea acestui drept ca drept fundamental al cetăţenilor cu drept de vot şi reglementarea exercitării lui prin lege.
c) Membrii unor instituţii (CCR, CSM, ş.a.) nu pot fi revocaţi de cei care i-au numit. Propun includerea de prevederi în acest sens în Constituţie, iar unde este cazul, să se consemneze restricţionarea inamovibilităţii faţă de dreptul de revocare.
d) Răspunderea tuturor autorităţilor publice pentru actele publice emise trebuie consemnată în Constituţie, cu răspunderea personală a decidenţilor. Până acum cam nimeni nu a răspuns pentru nimic.
e) Art. 21 - Accesul liber la justitie, mi se pare limitativ ca arie: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.". Propun înlocuire cu "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, ale colectivităţii sociale, profesionale sau etnice din care face parte sau ale întregului popor.".
Propun şi adăugarea "(5) Orice act public care nu a fost adoptat prin referendum poate fi atacat în justiţie de persoanele lezate direct sau indirect".
f) Parlamentul rămâne singura instituție care poate să își stabilească/aprobe singură bugetul. Propun ca bugetul Parlamentului să fie stabilit de Guvern, cu avizul consultativ al Preşedintelui Parlamentului. Bugetul Parlamentului va fi promovat prin ordonanţă de urgenţă. Parlamentul poate modifica această OUG doar în sensul micşorării sumelor prevăzute în buget. În cazul în care Parlamentul respinge OUG sau majorează sumele din buget, Preşedintele dizolvă Parlamentul pentru că împiedică funcţionarea statului.
g) Dreptul de proprietate privată – Trebuie clarificat sintetic în Constituţie şi detaliat prin lege ce înseamnă proprietate dobândită ilicit sau de provenienţă ilicită. Dacă nu se face acest lucru CCR va declara confiscările ca fiind neconstituţionale. Voi explicita succint mai jos.
h) Art. 148 - Integrarea in Uniunea Europeana – ar trebui un articol care să specifice cine monitorizează şi armonizează legislaţia noastră cu cea europeană, ş.a.
i) Art. 124 - Infaptuirea justitiei. Propun completarea alin. 3 cu textul suprascris: "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii şi sunt obligaţi să respecte legea în cursul judecăţii şi în luarea hotărârilor judecătoreşti."
Art. 125 - Statutul judecatorilor. Propun adăugarea următorului aliniat: "(4) Judecatorii pierd inamovibilitatea prevăzută la aliniatul 1 dacă emit hotărâri judecătoreşti care nu respectă legea şi vor fi excluşi de CSM din corpul magistraţilor."
Cele de mai sus au scopul de a nu se mai permite judecătorilor să ia decizii care încalcă legi/ordonanțe adoptate de Parlament/Guvern sau legislaţia europeană.
j) Eroarea de la art. 72 alin. 2, semnalată de Realitatea TV – eliminarea din "Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor ... de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie" a sintagmei ", arestarea". Procurorii au drept de reţinere, nu de arestare.
k) Art.52 – Dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică. Propun înlocuirea prevederii "(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor pentru erorile judiciare savarsite." cu "(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, solidar cu toate persoanele care au contribuit la săvârşirea erorii (procurori, magistraţi, martori dovediţi a fi mincinoşi, experţi care au întocmit expertize incorecte, ş.a.). Raspunderea statului nu inlatură dreptul statului de a recupera integral sumele cu care a contribuit pentru repararea prejudiciului de la cei care l-au provocat.".
La alin. 1, propun înlocuirea sintagmei "act administrativ" cu "act public", pentru a lărgi aria de acţiune pentru persoanele vătămate.
Aștept propunerile/completările dvs.

Detaliez unele dintre cele de mai sus, adică pct. 1, 2.a şi 2.g (va fi şi acesta un text relativ lung pe care nu-l recomand persoanelor impulsive/sintezofile):

1. În legătură cu declararea de către CCR ca neconstituționale a unor propuneri de modificare a Constituției avem pe deoparte tăcerea prezidențială, dar și informații de la surse apropiate Cotroceniului care declară că "Președinția n-o să mai susțină textele declarate neconstituționale de CCR". Greșit dle Băsescu!
Aceleași surse declară că "Proiectul va merge mai departe in Parlament". Din nou greșit dle Băsescu! Modificați proiectul înainte de a-l trimite în Parlament. Și mai ales completați-l, pentru că este departe de ceea ce aștept(ăm).
Din punctul meu de vedere pentru eliminarea neconstituţionalităţii pentru majoritatea argticolelor incriminate de CCR trebuie să se completeze art. 152 care stabilește limitele revizuirii Constituției, reproduc mai jos aliniatul 2:

" (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora. "

Slăbiciunea acestui aliniat este că este generic, astfel încât protejează fără discernământ și cetățenii onești, și infractorii cu sau fără funcții publice, și proprietatea obținută ilicit. Acest aliniat trebuie să specifice clar care sunt drepturile și libertățile fundamentale și garanțiile care nu pot fi suprimate, prin completare, precum și ce garanții nu pot fi acordate la revizuire prin adăugarea aliniatului 3:

" (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora, prevăzute în articolele 22 - 52.
(3) Nici-o revizuire nu poate garanta proprietatea privată dobândită ilicit și nici proprietatea privată de proveniență ilicită."

Facem referire numai la articolele 22 - 52 din Constitutie, și atât, drepturile date de funcții publice nu sunt drepturi fundamentale după cum susține CCR. O să revin mai jos, la pct. 2.f asupra proprietății ilicite.

În acest fel ar deveni constituționale:
- eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constitutie, potrivit careia "Caracterul licit al dobandirii se prezuma"
- modificarea alin.(2) si abrogarea alin.(3) ale art.72 care se referă la urmărirea parlamentarilor care au comis delicte
- abrogarea alin.(2) si modificarea alin.(3) ale art.109 privind delicte ale membrilor Guvernului
- modificarea alin.(6) al art.126 din Constitutie, in sensul introducerii sintagmei "precum si a celor care privesc politicile financiare si bugetare ale Guvernului, in conditiile legii contenciosului administrativ" – totuși, de examinat de specialişti dacă nu se încalcă și art. 21 Accesul liber la justitie.

Privind faptul că modificarile alin.(2) lit.a) si cool.gif si alin.(3) ale art.133 sunt neconstitutionale, deoarece au ca efect incalcarea independentei justitiei, in contradictie cu dispozitiile art.152 alin.(1) din Constitutie, motivația CCR mi se pare trasă de păr. Reducerea în CSM a numărului de magistrați de la 14 la 10, creșterea numărului reprezentanților societății civile de la 2 la 6 sau posibilitatea ca Președintele al CSM să nu fie un magistrat nu reprezintă în opinia mea încălcarea independenței justiției. Dacă 10 magistrați nu reușesc să aleagă un președinte dintre ei, iar ceilalți 6 da, nu este o problemă constituțională. Înseamnă că cei 10 magistrați s-au împărțit în două sau mai multe tabere având cel mult 5 membri și atunci este mai bine ca niciunul dintre ei să nu fie președinte.

În legătură cu paragraful de mai sus vă recomand cu căldură să citiți opiniile dlui Damian Miron (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8936526-curtea-constitutionala-stngul-drepturi.htm?cfadac= ), iar per ansamblu cele ale dlui Dan Tapalagă (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8935837-cum-scapam-licenta-fura.htm ).

2. Personal mi s-au părut pripite propunerile Guvernului de revizuire a Costituției, fără o dezbatere publică serioasă, în care să își facă publice opiniile și alți specialiști decât experții Guvernului. Din reacțiile presei am aflat că acei experți au făcut o treabă cam de mântuială. Ulterior am aflat, tot din presă, că propunerile Președenției corectează erorile propunerii guvernamentale și o completează cu propuneri de substanță. Până ieri nu m-am documentat în privința acestor propuneri și a celor ce au urmat. În această seară mă gândesc că ceva nu este în ordine. Experții Președintelui chiar nu au anticipat obstacolele pe care le va pune art. 152? Dacă nu, fie nu sunt experți, fie au acționat extrem de superficial, dacă da, no comment.
Ieri m-am întrebat: Ce mă deranjează pe mine, ca simplu cetățean, la actuala Constituție? Instantaneu au apărut pct. a și f, după care s-au mai adăugat spicuind frugal prin Constituţie au mai răsărit câteva, pe care le+am consemnat în prima parte a postării
Luaţi cele scrise ca o provocare la discuţie, oricum nu ne va băga cineva în seamă.

2.a. Curtea Constituțională rămâne în continuare o instituție nereformată si nesupusă niciunui control (pământean)
Pentru mine CCR a acționat adesea ca o instituție pecingine a României. O să trec peste enervarea pe care mi-o provocau deciziile diametral opuse luate de CCR în raport cu decizii anterioare ale ei, senzația de ala-bala prin care o decizie era favorabilă puterii și următoarea opoziției. Ceea ce nu pot să îi iert CCR este decizia, calp motivată în opinia mea, de a nu se reduce pensiile cu 15%. A urmat majorarea TVA cu efect asupra întregii populației, apoi inflația care a diminuat puterea de cumpărare a tuturor. Cred că pe ansamblu pensionarii au plătit mai mult decât dacă li s-ar fi redus temporar pensiile.
Îl citez pe dl Băsescu (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8646535-boc-raspunde-lui-basescu-curtea-constitutionala-obligat-majoram-tva-noi-vrut-reducem-pensiile-15.htm ):
"Marirea TVA ne va face sa ne taraim inca 2-3 ani de acum inainte. A fost o greseala pe care o vom plati inca cativa ani".
Cum va plăti CCR? Nicicum, poate să facă orice prostie şi ea devine obligatorie pentru întreaga naţie. Iar naţia trebuie să tacă chitic de la Preşedinte până la ultimul cetăţean.
Îl citez cu plăcere și pe dl Vlad Perju (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8062686-cat-departe-poate-merge-curtea-constitutionala-vremuri-criza.htm ):
"... Curtea si-a extins jurisdictia asupra masurilor economice ale guvernului. Din aceasta persectiva, analiza constitutionala se supraimpune deciziilor economice ale guvernului ca o camasa de forta. Insa coalitia de guvernamant, nu judecatorii constitutionali, raspund politic in fata populatiei pentru aceste masuri. Curtea se afla aici in ipostaza exercitarii unor puteri pentru care nu este nici calificata, nici raspunzatoare".
Am examinat tabelul comparativ întocmit de hotnews privind propunerile de modificare a Constituției (http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-06-2-8760556-0-tabel-comparativ-intre-proiectul-revizuire-propus-guvern-cel-presedintiei.pdf ), pentru a vedea ce articole privind Curtea Constituțională se modifică/adaugă/abrogă. Stupoare, singura modificare este înlocuirea unui adjectiv în articolul 146.
Aici Guvernul și Președintele ar fi trebuit să facă propuneri de reformare și control a CCR (precum şi de reformare a altor instituţii ale statului, şi de clarificare a unor probleme legate de relaţiile şi raporturile dintre ele), în opinia mea. Personal nu mă simt în măsură să fac propuneri de reformare a CCR. Am citit opiniile pertinente ale dlui Vlad Perju (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8080999-sosit-timpul-pentru-reformarea-curtii-constitutionale-partea.htm ; http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8186032...onalismului.htm ), opinii cu o arie mai largă decât CCR, personal preiau o singură propunere de reformare a CCR: eliminarea controlului anterior (precum si a solutionarii conflictelor dintre autoritatile publice. Subscriu la această propunere. Celelalte propuneri ale dlui Perju sunt mult mai importante şi ar trebui avute în vedere la revizuirea Constituţiei (nu le sintetizez aici pentru a nu le deforma sau sărăci în conţinut).
Am făcut în prima parte a postării propuneri mai generale care se referă şi la CCR şi care ar asigura răspunderea personală a decidenţilor, posibilitatea de atacare în justiţie a deciziilor CCR, posibilitatea de revocare a membrilor CCR.

2.f. Dreptul de proprietate privată
Este necesar să se clarifice ce înseamnă proprietate dobândită ilicit. Personal văd două aspecte:
- proprietate dobândită prin mijloace ilicite (acte false, excrocare, ş.a.)
- proprietate dobândită cu mijloace ilicite, prin aceste înţelegînd nu numai cele dobândite ilicit ci şi cele generate licit din mijloace ilicite
Exemplific "generate licit din mijloace ilicite": O persoană a furat 500.000 EUR. A făcut 2 ani de puşcărie, nimeni nu i-a cerut să restituie ceva, după care a devenit investitor. Afacerea s-a dezvoltat, a înfiinţat sau achiziţionat alte societăţi, are acum o avere estimată la 100 milioane EUR?
Întrebare: Dacă se pune problema de confiscare a proprietăţilor ilicite, care este valoarea lor: 500.000 EUR sau 100 milioane EUR?
În opinia mea 100 milioane EUR. Dvs. aveţi altă opinie?
Ultimii vizitatori


23 Jun 2011 - 7:39

Comentarii
Alti utilizatori nu au lasat nici un comentariu pentru Cucuveaua.

Prieteni
Lista de prieteni este goala.
RSS Lo-Fi Version acum este: 22nd October 2019 - 08:43 AM