IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

Profil
Foto
Rating
 
Optiuni
Optiuni
Motto
Musculin nu si-a ales nici un Motto..
Informatii personale
Musculin
Membru
Varsta necunoscuta
Gen nespecificat
Localizare nespecificata
Data nasterii nespecificata
Hobby-uri
Nici o informatie
Statistici
Inscris: 13-September 08
Nr. vizualizari profil: 1 611*
Ultima oara prezent: 11th July 2010 - 09:15 PM
41 texte (0.01 pe zi)
Informatii de contact
AIM Nici o informatie
Yahoo Nici o informatie
ICQ Nici o informatie
MSN Nici o informatie
* Se actualizeaza o data pe ora

Musculin

Membri

**


Discutii
Texte
Blog
Comentarii
Prieteni
Continutul meu
13 May 2010
Luni, 17 Mai este Ziua Internationala Impotriva Homofobiei, ce marcheaza debutul festivalului Gay Fest in Romania.

Cu toate ca Gay Fest se afla la cea de-a VII-a editie, rezultatele concrete ale eforturilor pentru combaterea homofobiei si pentru promovarea diversitatii se lasa inca asteptate. Una din cauzele raspunzatoare pentru aceasta situatie este chiar lipsa de vizibilitate a comunitatii gay (LGBT) in spatiul public. In absenta presiunii publice, organizatiile societatii civile, mass-media, partidele politice si autoritatile Statului nu considera eforturile pentru combaterea discriminarii pe baza orientarii sexuale ca facand parte din prioritatile societatii romanesti.

De aceea, ar fi util sa avem cateva date relevante despre comunitatea LGBT din Romania. Pentru inceput, ar fi interesant sa aflam cam cate persoane gay (homosexuali, lesbiene, bisexuali si transexuali) locuiesc in Romania. Chiar daca un sondaj online nu reprezinta cel mai util si mai sigur instrument, acesta este printre putinele metode pe care le avem la dispozitie pentru a colecta date despre comunitatea LGBT din Romania, garantand anonimitatea respondentilor si asigurand un grad mai mare de incredere in veridicitatea raspunsurilor decat in cazul unor sondaje prin telefon sau pe teren.
9 Nov 2009
Incep cu un Disclaimer: nu sunt membru PDL sau al altui partid politic, nu sunt jurnalist si nu mai traiesc in Romania de vreo 10 ani, asa ca evolutiile din tara nu ma afecteaza direct.

In acesti 5 ani, Basescu a realizat o multime de lucruri:

1. Infrangerea lui Nastase
2. Introducerea cotei unice si a unor masuri economice importante
3. Adoptarea unor reforme fundamentale in sistemul juridic si descurajarea influentelor politice in justitie
4. Incurajarea libertatii de expresie
5. Promovarea votului uninominal in doua tururi de scrutin care ar fi dus la restructurarea sistemului politic

1. a castigat alegerile prezidentiale din 2004 si a numit un prim-ministru din Alianta DA, reusind sa atraga sprijinul parlamentar al partidului minoritar din coalitia PSD-PC, care castigase de fapt mai multe voturi dar nu fusese inregistrata ca atare la tribunal, si trimitand PSD in opozitie.

Prin aceasta mutare spectaculoasa la care nu se astepta nimeni, Basescu a reusit sa opreasca alunecarea Romaniei catre o societate de tip autoritar, dominata de interesele economice ale clicii din jurul liderilor PSD.

2. a girat un Guvern condus de Tariceanu din care faceau parte personaje precum

- Ionut Popescu (initial la PNL, apoi la nou-infiintatul PLD ce a fuzionat mai tarziu cu PD) care a luat o serie de masuri reformiste ce au dus la un boom economic fara precedent (datorita simplificarii regimului fiscal prin introducerea unei cote unice reduse sau a adoptarii unor reguli menite sa imbunatateasca mediul de afaceri, precum ghiseul unic pentru inregistrarea firmelor, etc.)

- Monica Macovei, un ministru intransigent si foarte putin popular pe scena politica romaneasca dar care prin reformele initiate in sistemul de justitite a reusit sa devina foarte populara si apreciata la Bruxelles, insa detestata la Bucuresti de oameni care-si simteau amenintate pozitiile si privilegiile

- Mona Musca, un om politic curajos care a reusit sa determine Parlamentul chiar pe vremea guvernarii Nastase sa adopte legi care au dus la o mai mare transparenta a activitatii autoritatilor publice precum legea accesului la informaţiile publice şi legea informaţiilor clasificate, ceea ce i-a atras in cele din urma ura unor personaje influente ce au speculat o greseala relativ minora din tinerete (scrierea unor notite informative cu caracter inofensiv ce vizau cativa studenti din tarile Orientului Mijlociu) si mai ales incapacitatea ei de a gestiona scandalul mediatic asa cum ar fi putut-o face o agentie buna de PR

3. s-a opus tentativei de trafic de influenta in care primul ministru Tariceanu a incercat sa-l implice atat pe el, cat si pe Macovei, ministrul justitiei, in interesul lui Patriciu, un om de afaceri controversat care obtinuse o serie de concesii si avantaje din partea partidelor politice pe care le finantase (PNL si PSD), precum stergerea datoriilor Petromidia si achizitionarea rafinariei la un pret ridicol, licitatii trucate, manipularea actiunilor Rompetrol la Bursa.

4. a sustinut si incurajat depolitizarea televiziunii si radioului public prin refuzul de a numi reprezentanti ai Presedintiei in consillile de administratie ale acestora, asa cum i-ar fi permis legea si cum n-au ezitat sa o faca partidele politice, dornice sa-si mentina influenta asupra presei.

5. a incercat sa consolideze sistemul politic din Romania, initial prin convocarea unor alegeri anticipate care ar fi dus la obtinerea unei solide majoritati parlamentare in sprijinul reformelor vizate de el, iar dupa ce Tariceanu, compromis public prin dezvaluirea sus-numitei tentative de trafic de influenta, s-a opus acestei solutii si i-a dat afara din Guvern pe Macovei si pe ministrii PD care o sustineau (printre care si Ionut Popescu sau Mona Musca, nesupusa inca linsajului mediatic), prin promovarea unui sistem de vot majoritar in doua tururi inclusiv printr-un referendum, al carui rezultat a fost insa deturnat de Guvernul Tariceanu II, care a incropit un sistem electoral cu totul original, de fapt o corcitura intre un sistem electoral majoritar si unul proportional, fapt ce a permis liderilor PNL sa intre in Parlament chiar de pe locurile 2 sau 3 obtinute in colegiile lor.

6. a fost reconfirmat in functie in urma votului popular, dupa ce fusese suspendat de coalitia informala PNL-PSD-PC pe baza unor acuzatii nefondate de incalcare a Constitutiei, respinse de insasi Curta Constitutionala.


Bilantul primului mandat al lui Basescu ar fi fost si mai pozitiv daca:

- Tariceanu n-ar fi tradat interesele electoratului care a girat alianta dintre PNL si PD (Alianta DA, inregistrata oficial), nu cea dintre PNL si coalitia PSD-PC, neinregistrata juridic si neasumata oficial de niciuna din parti.

- Constitutia Romaniei i-ar fi permis nu doar sa numeasca primul ministru, dar si sa-l poata demite. Cum insa Constitutia nu-i dadea lui Basescu acest drept, Tariceanu a preferat sa pactizeze cu opozitia parlamentara (PSD si PC) care i-a asigurat ramanerea in functie in schimbul unor avantaje politice si economice care au costat scump Romania si au lasat-o descoperita in fata crizei financiare.

- Tariceanu ar fi numit macar niste persoane cat de cat competente pe scaunele ministeriale de pe care fusesera dati jos ministrii PD, nu niste personaje incompetente, corupte si manevrate de sforarii din PSD si PNL precum Chiuariu, Adomnitei, Cristian David, Remes-Caltabos, Norica Nicolai, etc.

- Basescu insusi si-ar fi controlat mai bine comportamentul in spatiul privat (precum in cazul episodului "tiganca imputita" sau al discutiilor informale de la Goldne Blitz), nu ar fi incurajat ambitiile politice ale unor persoane din anturajul sau (precum EBA sau Elena Udrea, nici prea stralucite, dar nici atat de diabolice precum le-a zugravit presa) sau ar fi dezavuat legaturile cu oameni de afaceri controversati (Cocos, Casuneanu, Popoviciu).


Basescu are un proiect politic reformator, precum si ambitia si resursele de a-l pune in aplicare in urmatorii 5 ani. Daca va fi reales, putem spera ca:

- va mentine cota unica, ceea ce Geoana nu vrea, iar Antonescu nu poate fara sprijinul PSD

- va reforma sistemul politic prin adoptarea sistemului majoritar uninominal in doua tururi, ceea ce va duce la consolidarea partidelor politice

- va determina clarificarea raporturilor dintre institutiile Statului prin modificarea prevederilor ambigue din Constitutie, fara ca asta sa insemne neaparat ca va milita pentru acordarea unor puteri sporite institutiei prezidentiale, intrucat Basescu ar fi la ultimul mandat de presedinte si nu ar fi in interesul sau sa aiba de-a face cu un presedinte mai puternic odata ce va reveni la conducerea PDL dupa 2014


Ce proiecte au Geoana sau Antonescu? De ce i-am vota? Ce politicieni au de gand sa promoveze la conducerea institutiilor Statului?
5 Apr 2009
Pe 25 martie a.c., membrii Comisiei Speciale pentru Coduri a Parlamentului României au adoptat un amendament introdus de deputatul PNL Gheorghe Gabor în proiectul Codului Civil prin care căsătoria era definită ca uniunea liber consimţită între un barbat şi o femeie. Alte articole din proiectul Codului Civil conţin prevederi similare referitoare la logodnă, reglementând astfel un obicei informal. Potrivit Mediafax, preşedintele Comisiei Speciale pentru Coduri, deputatul PDL Daniel Buda, a susţinut necesitatea de a acorda un regim juridic "unei realităţi care există şi trebuie reglementată": "Suntem obligaţi moralmente să ne ocupăm de această instituţie şi nu trebuie să ratăm şansa de a reglementa această situaţie."

Însă parlamentarii jurişti nu s-au mai simţit obligaţi moralmente să reglementeze alte "realitaţi care există" şi să acorde un regim juridic uniunilor consensuale care să protejeze din punct de vedere legal cuplurile necasatorite, atât pe cele heterosexuale care aleg in mod liber să nu se căsătorească, cat şi pe cele homosexuale care nu beneficiaza de acest drept.

Teodor Andriţă, şeful serviciului legislativ al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţia care a avizat favorabil acest proiect în şedinţa din data de 2 aprilie a.c., a concluzionat că "Aşa am rezolvat şi problema homosexualilor, şi a lesbienelor", la care Gheorghe Gabor, deputatul PNL care a propus acest amendament restrictiv, a replicat: "Problema e a lor, nu a noastră".

Desigur, problemele create de Codul Civil unor cetăţeni români cărora li se refuză prin lege drepturi egale cu ale celorlalti nu au nimic de a face cu iniţiatorii respectivului Cod Civil, nefiind problema lor. Problemele parlamentarilor apar doar atunci când cei care ar trebui să reprezinte interesele tuturor cetăţenilor în forul legislativ al ţării nu mai sunt votaţi in poziţii din care să se poată juca nestingheriţi cu viitorul acestora.

Acest articol discriminatoriu nu este singurul defect al proiectului de Cod Civil care va fi supus dezbaterii Parlamentului până în data de 30 aprilie a.c. - nu şi dezbaterii publice, deoarece reprezentanţii nostri nu consideră ca ar fi necesar să ne consulte şi pe noi, cetăţenii României, la luarea deciziilor care ne vor schimba viaţa pentru mulţi ani de-acum înainte - însă este definitoriu pentru modul în care autorităţile Statului înţeleg să servească interesul public, refuzând acordarea unor drepturi egale pentru toţi cetăţenii, creând diviziuni între cetăţenii cu drepturi depline şi cei de mâna a doua, care nu merită protectie legală din partea Statului, şi împingând o întreagă comunitate la marginea societăţii.

Consideraţi că prevederile referitoare la căsătorie şi la logodnă din noul Cod Civil reflectă realităţile sociale actuale din România?

Credeţi că parlamentarii care au introdus această definiţie restrictivă a căsătoriei au acţionat în interesul tuturor cetăţenilor români pe care ar trebui să-i reprezinte în Parlament sau au acţionat în funcţie de propriile interese şi prejudecăţi, ignorând astfel noţiunile de echitate socială şi egalitate a tuturor cetăţenilor în faţa legii?

Consideraţi că logodna ar trebui să fie transformată dintr-un obicei informal într-o instituţie juridica aşa cum prevede proiectul Codului Civil?
5 Feb 2009
Pe 21 iunie a.c. se împlinesc 8 ani de când Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 89/2001, care a abrogat articolul 200 din Codul Penal şi a modificat textele altor articole care se refereau la infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, pentru a elimina orice discriminare pe motiv de orientare sexuală din Codul Penal.

Acest act legal a pus capăt în mod oficial unei perioade de 65 ani, de la introducerea în anul 1936 a articolului 431 din Codul Penal Carol al II-lea care incrimina relaţiile de inversiune sexuală până la abrogarea în anul 2001 a articolului 200 din Codul Penal ce data din 1968, perioadă în care comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transexuali) din România a fost supusă nenumărator acte de discriminare şi represiune din partea instituţiilor Statului şi a reprezentanţilor acestora.

In ciuda acestui progres remarcabil, membrilor comunităţii LGBT din România încă nu le este respectat dreptul fundamental de a-şi întemeia o familie, deşi acest drept este prevăzut în articolul 48 (1) din Constituţia României: Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, - articol în care nu se face nici o referire la si nici o distincţie între sexul soţilor.

De aceea, în Rezoluţia din 14 ianuarie 2009 referitoare la situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în perioada 2004–2008 (2007/2145(INI)), Parlamentul European (...)

71. consideră că remarcile discriminatorii formulate de responsabilii politici sau sociali sau de liderii religioşi la adresa homosexualilor alimentează ura şi violenţa şi solicită organelor responsabile condamnarea lor;

72. în această privinţă, aprobă fără rezerve iniţiativa Franţei, sprijinită de altfel de toate statele membre, în favoarea unei dezincriminări a homosexualităţii, având în vedere că în 91 de ţări din afara Uniunii Europene homosexualitatea reprezintă în continuare o infracţiune, în unele cazuri fiind chiar o infracţiune pasibilă de pedeapsa capitală;

73. salută publicarea primului raport tematic al Agenţiei Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, elaborat la cererea Parlamentului European, cu privire la homofobie şi discriminarea pe bază de orientare sexuală în statele membre ale UE şi îndeamnă statele membre şi instituţiile Uniunii Europene să urmeze fără întârziere recomandările Agenţiei sau să ofere explicaţii în legătură cu motivele deciziei de a nu le da curs;

74. reaminteşte tuturor statelor membre că, în virtutea jurisprudenţei ...ţii Europene a Drepturilor Omului, libertatea de asociere se poate exercita chiar dacă opiniile celor care o exercită sunt contrare opiniilor majorităţii, şi că, în consecinţă, interdicţia discriminatorie cu privire la marşuri, precum şi orice nerespectare a cerinţei de a oferi protecţia necesară celor care participă la acestea, contravine principiilor garantate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de articolul 6 din Tratatul UE, referitor la valorile şi principiile comune ale Uniunii Europene şi de Cartă;

75. invită statele membre care au adoptat reglementări în privinţa parteneriatului între persoane de acelaşi sex să recunoască dispoziţiile adoptate de alte state membre, care au efecte similare; invită aceste state membre să propună lini directoare pentru recunoaşterea reciprocă, între statele membre, a legislaţiei existente, în vederea garantării faptului că libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană a cuplurilor de persoane de acelaşi sex se aplică în condiţii egale cu cele pentru cuplurile heterosexuale;

76. solicită insistent Comisiei să prezinte propuneri care să garanteze aplicarea de către statele membre a principiului recunoaşterii reciproce în cazul cuplurilor homosexuale, căsătorite sau înregistrate ca parteneri civili, mai ales atunci când acestea îşi exercită dreptul la liberă circulaţie, în temeiul legislaţiei UE;

77. invită statele membre care nu au întreprins încă acest demers să ia măsuri legislative pentru a combate discriminarea pe bază de orientare sexuală cu care se confruntă unele cupluri, aplicând principiul egalităţii;


Câţiva Membri români ai Parlamentului European - care probabil vor dori să-i sprijiniţi să obţină încă un mandat la alegerile pentru Parlamentul European din iunie anul acesta - au ţinut sa facă următoarele declaraţii:

Dragoş Florin David (PDL, grupul PPE-DE), în scris. − Am votat împotriva acestui raport deoarece în el se regăsesc abordări referitoare la încurajarea avorturilor multiple, căsătoriilor între cupluri de acelaşi sex sau autonomiei pe criterii etnice.

Marian-Jean Marinescu (PDL, grupul PPE-DE), în scris. − Raportul referitor la situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană include amendamente depuse de mine pe care le consider importante pentru cetăţenii români (de exemplu, amendamentul referitor la eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre).

De asemenea, sunt de acord cu multe aspecte promovate de raport, cum ar fi: strategia pentru integrarea romilor, protejarea minorităţilor, drepturile lucrătorilor migranţi sau protecţia copilului.

Raportul cuprinde însă şi unele referiri care pun la îndoiala unele principii fundamentale ale societăţii româneşti (precum considerarea familiei ca element de bază al societăţii) sau care contravin legislaţiei româneşti (precum consumul de droguri).

Din aceste motive, la votul final, am votat împotrivă.


Nicolae Vlad Popa (PDL, grupul PPE-DE), în scris. − Este de la sine înţeles că PPE şi PD-L preţuiesc şi respectă drepturile fundamentale ale omului şi iau atitudine fermă când acestea sunt încălcate.

Am votat împotriva raportului Catania referitor la situaţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în perioada 2004-2008, întrucât raportorul şi-a depăşit mandatul, făcându-se recomandări şi comentarii care depăşesc perioada 2004-2008, la care era obligat să se raporteze. În loc să se ocupe de cazuri concrete de încălcare a drepturilor omului, raportorul Catania comentează şi recomandă ţărilor membre să aplice reglementări care intră în contradicţie cu normele de drept naţionale. Astfel, în art. 38 şi 76 se foloseşte noţiunea de căsătorie pentru persoane de acelaşi sex, lucru ce încalcă nu numai concepţiile noastre religioase, dar şi pe cele juridice şi doctrinare.

La art. 149 se vorbeşte despre legalizarea consumului de droguri, lucru care încalcă legea penală românească.

Deşi iniţiativa unui raport privind situaţia drepturilor omului în Uniunea Europeană este lăudabilă, iar unele menţiuni din acest raport sunt corecte, având în vedere cele sesizate mai sus, am votat împotrivă.



Care este opinia Dvs. în legătură cu această decizie a Parlamentului European? Dar în legătură cu declaraţiile de mai sus ale unor MEP din România?
13 Sep 2008
Departe de a reprezenta
Ultimii vizitatori


15 May 2011 - 18:37


25 Jun 2010 - 18:59


17 Jun 2010 - 12:45


1 Jan 2010 - 19:00


2 Dec 2009 - 21:44

Comentarii
Alti utilizatori nu au lasat nici un comentariu pentru Musculin.

Prieteni
Lista de prieteni este goala.
RSS Lo-Fi Version acum este: 23rd February 2018 - 02:51 PM