IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

> Înălțarea lui Iisus
Vasile Turcu
mesaj Jun 2 2013, 05:26 PM
Mesaj #1


Membru
**

Grup: Membri
Postari: 42
Inscris: 15-May 12
Utilizatorul numarul: 31 783



Înălţarea lui Iisus


După cum cunoaştem, Iisus a murit în ziua de vineri 3 aprilie anul 33 ora 15 şi a înviat duminică 5 aprilie anul 33 între orele 3:30 – 4:00 dimineaţa. Prin înălţarea la cer, se termină misiunea sau viaţa sa pământească. Deci firesc se pune întrebarea: când, unde şi cum s-a înălţat ? Deoarece este bine să se ştie că idea de înălţare îşi are originea în cartea lui Isaia (anul 726 î.Hr.).
Numai în Faptele Sfinţilor Apostoli (scrisă de evanghelistul Luca în anul 90) citim că Iisus, după înviere, „arătându-li-Se timp de patruzeci de zile” apostolilor, a mai stat pe Pământ. O aluzie indirectă avem şi în Evanghelia lui Nicodim (scrisă între anii 85-100), când Iisus înviat i-a spus lui Iosif din Arimateea ”Să nu ieşi din casă patruzeci de zile!” În evangheliile canonice nu se pomeneşte nici un cuvânt despre înălţarea lui Iisus. Conform unui calcul elementar pe care fiecare dintre noi poate să-l facă, patruzeci de zile după duminică 5 aprilie, este ziua de joi 14 mai anul 33. În această zi s-a înălţat, sau a fost înălţat, Iisus.În acest an, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte înălţarea lui Iisus în ziua de joi 13 iunie.
Matei în Evanghelia sa nu spune nimic despre înălţare, cu tot că a scris-o în anul 85, deci la 52 de ani de la crucificarea lui Iisus. Atâta doar că cei 11 ucenici, după înviere, au mers „la muntele unde le poruncise lor Iisus”, care era în Galileea. Deci Iisus s-a înălţat din M-ţii Galileii, situaţi la 15-20 km Nord-Vest de Lacul Ghenizaret (Marea Galileii), care au o înălţime maximă de 1049 m.
În Evanghelia după Marcu, scrisă în anul 75, tânărul din mormânt le spune femeilor: „Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo Îl veţi vedea după cum v-a spus.” (16,7). Iar la sfârşit „Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer” (16,19). Problema spinoasă este că bibliştii consideră ultimele 12 versete din această Evanghelie ca fiind false, adică nu sunt scrise în original de Marcu, ci adăugate (interpolate) după 50-100 ani de un oarecare copist. Aceste versete interpolate sunt de la numărul 9 la 20 din ultimul capitol 16. Deci şi versetul citat mai sus (19) cu înălţarea, este un fals. Concluzionăm că Marcu ne trimite, după înviere, doar în Galileea şi nu spune nimic despre înălţare.
În Evanghelia după Luca, scrisă în anul 90, citim: „Şi i-a dus afară până spre Betania” (24,50) „Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer” (24,51). Dar acest verset, numărul 51, care conţine înălţarea, bibliştii îl consideră un fals, o interpolare introdusă după 100-200 de ani în această Evanghelie de un oarecare copist. Deci nu este scris în original de Luca. Rezultă că şi Luca nu scrie nimic despre înălţare. Totuşi, el ne dă un indiciu că Iisus s-a despărţit de ucenici „spre Betania”. Ierusalimul de pe timpul lui Iisus, adică cetatea propriu-zisă, era și este situată la stânga Muntelui Măslinilor (dacă noi suntem cu faţa spre Nord), care are o înălţime maximă de 772 m. Altitudinea medie a vechiului Ierusalim este cuprinsă între 700-740 m. De la vârful Muntelui Măslinilor şi până la primul zid al cetăţii Ierusalim (cel din Est) este aproximativ 1 km. Satul Betania este situat către poalele Muntelui Măslinilor, pe versantul estic. Deci cetatea Ierusalimului este pe versantul vestic. De la Ierusalim la Betania, în linie dreaptă către Est, sunt aproximativ 5 km. Pe vechiul drum care lega Ierusalimul de Betania, sau aproape de el, la 1-3 km de satul Betania, deci pe versantul estic al Muntelui Măslinilor, s-a despărţit Iisus de ucenicii săi. Chiar dacă Luca nu o spune, copistul de mai târziu a scris că aici Iisus s-a şi înălţat. Din această Evanghelie tragem concluzia că Iisus s-a înălţat de pe versantul estic al Muntelui Măslinilor.
Pe vârful Eleon al Muntelui Măslinilor se află Biserica sau Domul Înălțării,ridicat de împărăteasa Elena,distrus de perși,reconstruit,astăzi fiind în administrare musulmană.O dată pe an,cu ocazia sărbătorii Înălțării,după 40 de zile de la Duminica Învierii,li se permite creștinilor să oficieze slujbe.Aici se află Piatra Înălțării,cu urma piciorului lui Iisus.
Trebuie să subliniem că anumite codice ale Bibliei conţin textul Evangheliei după Luca, fără această scenă a înălţării la cer. În afară de aceasta, cei mai vechi părinţi ai Bisericii: Clement Romanul (aproximativ anul 95), autorul lucrării „Didache”, Ignatiu din Antiohia (mort în anul 107), Policarp (sec. al II - lea) şi Hermas, păstrează tăcere cu privire la acest eveniment. Despre înălţare se vorbeşte abia în scrierile părinţilor Bisericii din sec. al IV-lea. De aceea, cei mai serioşi comentatori ai Bibliei au ajuns la concluzia că scena înălţării la cer descrisă de Luca este o interpolare introdusă destul de târziu în textul Evangheliei, sub influenţa legendelor care începuseră să circule pe această temă printre creştini.
În Evanghelia după Ioan, scrisă în jurul anului 97, nu se spune nimic despre înălţare. Doar că Iisus,după înviere,s-a înfăţişat ucenicilor în Ierusalim. Ultimul capitol (21) începe cu „După acestea, Iisus S-a arătat iarăşi ucenicilor la Marea Tiberiadei” (21,1), adică la Marea Galileei. Dar tot capitolul 21 (ultimul din Evanghelia după Ioan) este o interpolare ulterioară, probabil scrisă de redactorii Evangheliei, aşa că valoarea lui demonstrativă este mai curând îndoielnică. Chiar dacă Ioan nu a scris nimic despre înălţare, putem considera că Iisus s-a ridicat la cer din împrejurimile Ierusalimului, cel mai probabil de pe Muntele Măslinilor.
În Faptele Sfinţilor Apostoli este scris: „ pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor. Şi, privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, Care au şi zis: Bărbaţi galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer. Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele ce se cheamă al Măslinilor, care este aproape de Ierusalim, cale de o sâmbătă.” (1,9-12).
Aici este descrisă decolarea unei rachete,exact ca în zilele noastre. Cum calea sâmbetei (sabatului) are circa 1 km lungime, aceasta este distanţa dintre Muntele Măslinilor şi vechea cetate a Ierusalimului. Aceste versete nu ne lasă nici un dubiu: Iisus s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Trebuie să fac precizarea că Faptele Sfinţilor Apostoli a apărut în acelaşi timp cu Evanghelia după Luca, adică în jurul anului 90. Autorul Evangheliei şi Faptelor Sfinţilor Apostoli este Luca (mort la vârsta de 84 de ani), tovarăşul de călătorie, secretarul şi medicul lui Pavel (19-67).
În Evanghelia lui Nicodim este scris că după învierea lui Iisus, „Un preot pe nume Finea, un doctor, Ada, şi un levit, Agheu, veniţi la Ierusalim tocmai din Galileea, au povestit mai marilor sinagogii, preoţilor şi leviţilor următoarele: „L-am văzut pe Iisus împreună cu discipolii săi. Cobora de pe muntele Mamilch ... Pe când Iisus încă le mai vorbea discipolilor, am văzut cum a fost ridicat la cer”” (XIV,1). Nu după mult timp, cei trei sunt din nou chemaţi în faţa Sinedriului şi, personal, Ana (socrul lui Caiafa) îi interoghează separat pe fiecare. „Ada răspunde: „Iisus stătea pe muntele Mamilch şi le vorbea discipolilor. Dintr-o dată am văzut un nor care şi-a lăsat umbra peste ei. Apoi norul l-a ridicat pe Iisus la cer, în vreme ce discipolii stăteau întinşi cu feţele la pământ”. Şi Finea a răspuns la fel. Agheu le-a spus acelaşi lucru” (XVI, 6). Conform Evangheliei lui Nicodim, Iisus s-a înălţat la cer din Munţii Galileii.
Deci nu putem localiza exact locul unde s-a înălţat Iisus. La Matei înălţarea s-a produs în Munţii Galileii, la Marcu aceasta se petrece într-un loc nedefinit (totuşi posibil în Galileea), la Luca în apropiere de Betania (deci de pe Muntele Măslinilor), la Ioan din împrejurimile Ierusalimului (posibil Muntele Măslinilor), iar dacă avem în vedere interpolarea finală din Evanghelie, de pe Marea Galileii. Numai din Faptele Sfinţilor Apostoli aflăm că Iisus, după înviere, a fost în rândul ucenicilor patruzeci de zile şi s-a înălţat de pe Muntele Măslinilor. Iar Nicodim, în a sa Evanghelie (în realitate Faptele lui Pilat), ne trimite în Munţii Galileii. Concluzia este că Iisus s-a înălţat la cer, adică a părăsit planeta Pământ, în ziua de joi 14 mai anul 33 în jurul amiezii. Locul: de pe Muntele Măslinilor sau din Munţii Galileii. Dumneavoastră care loc credeţi că este cel real?
Până în prezent astronomii au descoperit peste 600 de planete extrasolare,prima fiind descoperită în anul 1995.Recent s-a detectat prima planetă locuibilă de tip Pământ la o depărtare de 20,5 ani lumină de noi,care gravitează în jurul stelei Gliese 581.Deci sunt civilizații extrasolare pe alte planete din jurul altor stele și acolo a plecat Iisus la Înălțare.
La începutul acestui an Forumul Economic Mondial de la Davos a prezentat lumii Raportul,intitulat Riscuri Globale-2013.În capitolul Factorii X,ultimul subcapitol este despre descoperirea vieții extraterestre.Citez din el: ,,Având în vedere ritmul accelerat al explorării spațiale,devine din ce în ce mai probabilă descoperirea vieții extraterestre sau a altor planete capabile să susțină viața umană...Descoperirea vieții extraterestre,va reprezenta cu siguranță unul dintre marile evenimente ale anului și va stârni un interes extraordinar.Dar lumea nu se va schimba imediat...Oamenii de știință vor exercita presiuni pentru finanțarea de misiuni robotice sau umane pentru a studia formele de viață in situ...Descoperirea unei alte planete ca Pământul sau a vieții extraterestre ar putea să inspire noi generații de antreprenori spațiali,care ar putea face ca explorarea cu echipaj uman a galaxiei să treacă de la ficțiune la fapt...Consecințele pe plan psihologic și filosofic ar putea fi profunde.De exemplu,dacă vom descoperi forme de viață (chiar fosilizată) pe una dintre planetele Sistemului Solar,se poate trage concluzia că viața apare cu ușurință.Oriunde poate apărea viața,viața ar apărea.Acest fapt ar sugera că viața este pretutindeni în Univers,la fel ca stelele și galaxiile.Chiar și descoperirea unor forme simple de viață ar putea alimenta speculațiile legate de existența altor ființe inteligente,fapt care ar reprezenta o provocare pentru fundamentele filosofice ale credințelor religioase.Prin educație și campanii de conștientizare,publicul larg ar putea să dobândească mai multe cunoștințe legate de știință și spațiul cosmic,care ar putea preveni efectele sociale nedorite provocate de o profundă modificare a paradigmei legate de locul nostru în Univers.”


Sebeş, jud. Alba Turcu Vasile



Go to the top of the page
 
+Quote Post
 
Start new topic
Raspunsuri
Vasile Turcu
mesaj Feb 1 2014, 04:39 PM
Mesaj #2


Membru
**

Grup: Membri
Postari: 42
Inscris: 15-May 12
Utilizatorul numarul: 31 783



BUNA VESTIRE


Sărbătoarea marianică cea mai de timpuriu atestată documentar este Bunavestire: he euangelismos, hemera aspasmou sau ziua salutării, Anuntiatio Beatae Mariae Virginis sau, popular, Blagoveştenie. Sărbătoarea comemorează clipa în care arhanghelul Gabriel a coborât să aducă vestea cea bună Mariei. De aceea în vechile calendare ale Bisericii Catolice ea apărea şi sub numele de Festum Conceptionis Christi. Este singura sărbătoare marianică justificată prin evangheliile canonice. Cade pe 25 martie, deci exact cu nouă luni înainte de naşterea lui Iisus Hristos. La început însă data a variat: 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei; 18 decembrie, dată păstrată până astăzi în ritul galican şi mozarab. De abia în sec. al XI – lea se impune definitiv, în lumea catolică de atunci, ziua de 25 martie. La origine se află probabil un cult local. Chiar din sec. al IV-lea exista la Nazaret o biserică înălţată pe locul unde se credea că arhanghelul o întâlnise pe Maria. Biserica trebuie să fi avut hramul respectiv. Apocrifele ne descriu însă două bune vestiri: una, lângă o fântână aflată în apropierea casei lui Iosif, a doua, chiar în casă (C. Bădiliţă, Evanghelii apocrife).
La Sinodul al III –lea ecumenic, ţinut la Efes în anul 431, Biserica creştină respinge şi condamnă erezia lui Nestorius (381-450), stabilind definitiv doctrina marială. Învăţătura patriarhului Nestorius susţinea că datorită dublei naturi a lui Iisus, umană şi divină, Maria nu poate fi denumită Maica Domnului, deoarece era doar mama umană a lui Iisus cel uman. Dar să nu uităm că fiecare dintre noi are o dublă natură: pământească (umană) şi divină. Maicii Domnului i se recunosc două atribute esenţiale: theotokia, adică „meritul de a fi născut pe Dumnezeu în trup” şi aeiparthemia, adică „pururea- fecioria” sau, după mărturisirea catolică, virginitas ante partum, in partu et post partum (fecioria înainte, în timpul şi după naşterea lui Iisus). Despre Buna Vestire scriu Matei, Luca şi apocrifele „Protoevanghelia lui Iacob”, „Viaţa lui Iosif tâmplarul” şi „Evanghelia lui Pseudo- Matei”.
În Evanghelia după Matei, scrisă în anul 85, în cap.1 citim: „Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt ” (18). Îngerul i-a spus lui Iosif în vis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria , logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, ”(20-21).
În Evanghelia după Luca, scrisă între anii 90-95, în cap.1, îngerul îi spune Mariei: „ Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (31); „Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”(35).
Referindu-se la versetele care conţin povestirea Bunei Vestiri şi a imaculatei concepţiuni (virginitate perpetuă), Biserica creştină îşi sprijină doctrina pe principii şubrede. În cercurile savanţilor, care cercetează Biblia, domneşte opinia că aceasta este o legendă tipică, lipsită de orice bază istorică. Cea mai bună dovadă este că despre acest eveniment miraculos, atât de însemnat pentru doctrina Bisericii creştine, nu menţionează nici un cuvânt evangheliştii Marcu şi Ioan, sau apostolul Pavel. În ceea ce-i priveşte pe Matei şi Luca, se vede că au preluat ideea virginităţii şi imaculatei concepţiuni din Vechiul Testament. Matei ne conduce spre sursa de inspiraţie şi anume la proorocia lui Isaia (726 î.Hr.): „ Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiul şi vor chema numele lui Emanuel.” (7,14). În convingerea lui Matei, naşterea miraculoasă trebuia să aibe loc în mod inevitabil în cazul lui Iisus, pentru a se împlini „ ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul...”. S-a dovedit însă că Matei a căzut victima unei tălmăciri eronate din Isaia. Cuvântul grecesc „parthenos” din Isaia înseamnă „fecioară”, dar originalul ebraic este scris „Almah” care înseamnă „fecioară”, dar şi „tânără nevastă”. Savanţii evrei persistă cu fermitate în ideea că Isaia ca prooroc evreu a scris în ebraică „tânără nevastă”, nu „fecioară”, iar noţiunea imaculatei concepţiuni este străină poporului evreu. În schimb creştinii, apărându-şi doctrina, impută evreilor că falsifică spusele proorocului Isaia. În concluzie, nici nu poate fi vorba ca această controversă să fie rezolvată.
În Protoevanghelia lui Iacob, scrisă între anii 36-62, în cap. XI citim:
1. Într-o zi a luat ulciorul şi s-a dus la apă. Când , iată, o voce îi spune : „Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti între femei”. Ea se tot uita în dreapta şi-n stânga să vadă oare de unde vine glasul acela. Apoi tremurând de spaimă, se întoarse acasă. Puse ulciorul jos, luă porfirul, se aşeză pe scaun şi începu să coasă.
2. Când , iată, un înger al Domnului apăru în faţa ei şi-i zise: „Nu te teme, Maria, căci ai găsit har la Atotstăpânitorul şi vei rămâne grea de la Cuvântul Lui ”. Auzind acestea, Maria cugetă în sine, apoi întrebă: „Dacă rămân grea de la Dumnezeul vieţii, voi naşte ca toate celelalte femei? ”.
3. Atunci îngerul Domnului îi răspunse: „Nu, Maria, ci o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine. De aceea rodul sfânt care se va naşte din pântecele tău va fi numit Fiu al Celui Preaînalt. Şi-i vei pune numele Iisus. Căci El va mântui poporul acesta de păcate”. Şi a răspuns Maria : „Iată roaba Domnului la picioarele Sale ! Facă-mi-se după cuvântul tău”.
Aici sunt două vestiri: una la fântână şi cealaltă în casă când Maria ţese porfirul (purpura pentru catapeteasma Templului).
În apocrifa Viaţa lui Iosif tâmplarul, scrisă în sec. al IV-lea, după înviere Iisus le povesteşte apostolilor pe Muntele Măslinilor viaţa sa. În cap. VI citim :
1. Iată însă că la miezul nopţii i se arătă, la porunca Tatălui meu, arhanghelul bucuriei, Gabriel, şi–i zise : <<Iosif, fiul lui David, nu-ţi fie teamă s-o ţii în casa ta pe Maria. Află că pruncul pe care ea –l va naşte este rod de la Duhul Sfânt.
2.Va naşte un fiu căruia îi vei pune numele Iisus. El va paşte neamurile cu toiag de fier >>.
În Evanghelia lui Pseudo- Matei, scrisă în sec. al VI-lea după un original din sec. I, cap. IX conţine Buna Vestirea:
1. A doua zi, pe când Maria îşi umplea ulciorul la fântână îi apăru un înger al Domnului şi-i zise: „Fericită eşti, Maria, căci ai pregătit în pântecele tău sălaşul Domnului. Iată, o lumină din cer va veni să locuiască în tine, iar prin tine va lumina întreg pământul”.
2. Trei zile după aceea , pe când lucra purpura pentru Templu, a intrat la ea un tânăr frumos cum nu se poate spune. Văzându-l, Maria s-a înfricoşat şi s-a cutremurat. Dar acela i-a zis: „Nu te teme, Maria , căci ai găsit har la Dumnezeu: iată, vei zămisli şi vei naşte un Rege care va stăpâni nu numai pe pământ, ci şi în ceruri, şi va domni în vecii vecilor”.
Astăzi spunem că îngerul sub forma unui tânăr foarte frumos, a fecundat-o artificial pe Maria. Ea a fost în prealabil anesteziată de îngerul Gabriel: „o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine”, sau „te va umbri”. După adormire, cu ajutorul tehnicii adecvate pe care astăzi deja o folosim, spermatozoizii selectaţi a fi numai cu al 23 –lea cromozom Y (care dă mascul), au fost introduşi prin orificiul himenal în vagin.Astfel Maria rămâne fecioară în timpul sarcinii şi înainte, adică ante partum şi in partu, în acord cu dogma Bisericii creştine. Gabriel foloseşte numai cromozomul Y, nu şi X care dă femelă, deoarece el ştie exact că viitorul născut va fi băiat, de acum punându-i şi numele: Iisus.
După Amann, este o idee curentă în epocă când femeile frumoase puteau deveni pradă îngerilor lui Dumnezeu. Descoperim urme ale ei atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În felul acesta era interpretat pasajul din Genesa 6,2, unde se vorbeşte de unirea unor fii ai lui Dumnezeu (adică îngeri) cu fiicele oamenilor. Cartea lui Enoh a popularizat interpretarea respectivă. Apostolul Pavel (19-67), atunci când recomandă femeilor să aibă capul acoperit în biserică din cauza îngerilor (1 Corinteni 11,10), se gândeşte probabil la primejdia de a nu fi posedate.
După cum cunoaştem, sunt destule cazuri când fete cu himenul intact (adică fete mari) au rămas gravide.Asta s-a întâmplat că au făcut baie după cupluri sau numai masculi care s-au îmbăiat mai înainte, folosind aceeaşi apă sau nespălând bine cada de baie. Sau pur şi simplu au participat la jocuri erotice. Spermatozoizii fiind foarte mobili, au intrat în vagin prin orificiul himenal şi acolo fiind mediul lor natural, au înaintat până în uter fecundând ovulul, dacă l-au găsit acolo.
Deoarece Iisus s-a născut la 2 decembrie anul 7 î.Hr., înseamnă că Buna Vestirea a avut loc în ziua de 2 martie anul 7 î.Hr. la Nazaret, în casa lui Iosif. Maria s-a născut în anul 23 î.Hr., deci la acest eveniment ea a avut vârsta de 15 ani şi câteva luni.
În Viaţa lui Iosif tâmplarul, versiunea sahidică, Iisus descrie în felul următor momentul când Iosif îşi dă duhul: „Când Eu am spus amin, Maica Mea a răspuns în limba pe care o vorbesc cei ce sălăşluiesc în cer”. Aici Maria este denumită Maica Mea. În Evanghelia marianică „Înălţarea Fecioarei” scrisă în dialectul bohairic de Evodius, episcop al Antiohiei, care insistă că a fost un martor ocular al lui Iisus, citim: „ Şi El a sărutat-o şi a binecuvântat-o, şi i-a zis lui Petru să caute pe altar veşmintele cereşti pe care Tatăl i le-a trimis Mariei. Maria s-a ridicat şi a fost îmbrăcată în veşminte, şi s-a întors spre Răsărit, şi a rostit o rugăciune în limba cerească, şi s-a prăbuşit cu faţa la pământ spre Răsărit” (IX-X). Acţiunea se petrece cu câteva minute înainte de moartea clinică a Mariei în anul 56, în prezenţa lui Iisus.Exemplele pot continua. Vedem că Maria cunoştea şi vorbea limba îngerilor, îngeri care se comportă exact ca nişte astronauţi ai unei civilizaţii extrasolare cu misiunea respectivă pe Pământ. Rezultă că şi îngerii vorbeau ca şi oamenii, dar pe limba lor care era limba civilizaţiei extrasolare. Veşmintele cereşti trimise de Tatăl şi îmbrăcate de Maria este un banal costum de astronaut, deoarece după trei zile ea este înălţată la cer, fiindu-i indispensabil echipamentul respectiv. Nu există nici un dubiu că Maria a fost un produs pur al respectivei civilizaţii extrasolare, identificată în Biblie cu Dumnezeu Iehova (YHWH), Domnul, Tatăl.
Buna Vestirea este redată şi în Coran. La III Sura Familiei Imrîn, citim: <<Îngerii mai ziseră : „O, Maria, Dumnezeu îţi vesteşte cuvântul ce vine de la El, în numele lui va fi Messia Isus, fiul Mariei. Măreţ va fi el în lumea de acum şi cea de apoi şi va fi aproape de Dumnezeu. El va vorbi cu oamenii din leagăn şi în vârstă de bărbat şi va fi cucernic”. Ea zise: „Doamne, cum să am copil, fără să mă fi atins bărbat ?” El răspunse: „Dumnezeu face ce voieşte. Dacă a hotărât un lucru şi-i zice: „Să fii! – apoi este”>> (40-42). Mohammed (569-632) îl numeşte Imrîn pe tatăl Mariei, adică pe Ioachim (64-19 î.Hr.). La XIX Sura Mariei, îngerul Gabriel spune: << El zise: „Eu sunt un trimis al Domnului tău, ca să-ţi dau un fecior curat”. Ea zise: „De unde să-mi fie fecior, dacă nu m-a atins bărbat şi nu sunt curvă ?” El zise: „Aşa e! A zis Domnul tău: „Aceasta îmi este uşor!” şi Noi voim să-i facem un semn pentru oameni şi o îndurare de la Noi. Şi aceasta este un lucru hotărât !” Şi ea îl zămisli şi se retrase cu el într-un loc ascuns.>> (19-22).

Sebeş, judeţul Alba Turcu Vasile



Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Clementina.
mesaj Jan 10 2016, 02:14 PM
Mesaj #3





Guests






Citeaza (Vasile Turcu @ Feb 1 2014, 04:39 PM) *
BUNA VESTIRE


Sărbătoarea marianică cea mai de timpuriu atestată documentar este Bunavestire: he euangelismos, hemera aspasmou sau ziua salutării, Anuntiatio Beatae Mariae Virginis sau, popular, Blagoveştenie. Sărbătoarea comemorează clipa în care arhanghelul Gabriel a coborât să aducă vestea cea bună Mariei. De aceea în vechile calendare ale Bisericii Catolice ea apărea şi sub numele de Festum Conceptionis Christi. Este singura sărbătoare marianică justificată prin evangheliile canonice. Cade pe 25 martie, deci exact cu nouă luni înainte de naşterea lui Iisus Hristos. La început însă data a variat: 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei; 18 decembrie, dată păstrată până astăzi în ritul galican şi mozarab. De abia în sec. al XI – lea se impune definitiv, în lumea catolică de atunci, ziua de 25 martie. La origine se află probabil un cult local. Chiar din sec. al IV-lea exista la Nazaret o biserică înălţată pe locul unde se credea că arhanghelul o întâlnise pe Maria. Biserica trebuie să fi avut hramul respectiv. Apocrifele ne descriu însă două bune vestiri: una, lângă o fântână aflată în apropierea casei lui Iosif, a doua, chiar în casă (C. Bădiliţă, Evanghelii apocrife).
La Sinodul al III –lea ecumenic, ţinut la Efes în anul 431, Biserica creştină respinge şi condamnă erezia lui Nestorius (381-450), stabilind definitiv doctrina marială. Învăţătura patriarhului Nestorius susţinea că datorită dublei naturi a lui Iisus, umană şi divină, Maria nu poate fi denumită Maica Domnului, deoarece era doar mama umană a lui Iisus cel uman. Dar să nu uităm că fiecare dintre noi are o dublă natură: pământească (umană) şi divină. Maicii Domnului i se recunosc două atribute esenţiale: theotokia, adică „meritul de a fi născut pe Dumnezeu în trup” şi aeiparthemia, adică „pururea- fecioria” sau, după mărturisirea catolică, virginitas ante partum, in partu et post partum (fecioria înainte, în timpul şi după naşterea lui Iisus). Despre Buna Vestire scriu Matei, Luca şi apocrifele „Protoevanghelia lui Iacob”, „Viaţa lui Iosif tâmplarul” şi „Evanghelia lui Pseudo- Matei”.
În Evanghelia după Matei, scrisă în anul 85, în cap.1 citim: „Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt ” (18). Îngerul i-a spus lui Iosif în vis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria , logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte Fiu şi vei chema numele Lui: Iisus, ”(20-21).
În Evanghelia după Luca, scrisă între anii 90-95, în cap.1, îngerul îi spune Mariei: „ Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (31); „Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”(35).
Referindu-se la versetele care conţin povestirea Bunei Vestiri şi a imaculatei concepţiuni (virginitate perpetuă), Biserica creştină îşi sprijină doctrina pe principii şubrede. În cercurile savanţilor, care cercetează Biblia, domneşte opinia că aceasta este o legendă tipică, lipsită de orice bază istorică. Cea mai bună dovadă este că despre acest eveniment miraculos, atât de însemnat pentru doctrina Bisericii creştine, nu menţionează nici un cuvânt evangheliştii Marcu şi Ioan, sau apostolul Pavel. În ceea ce-i priveşte pe Matei şi Luca, se vede că au preluat ideea virginităţii şi imaculatei concepţiuni din Vechiul Testament. Matei ne conduce spre sursa de inspiraţie şi anume la proorocia lui Isaia (726 î.Hr.): „ Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiul şi vor chema numele lui Emanuel.” (7,14). În convingerea lui Matei, naşterea miraculoasă trebuia să aibe loc în mod inevitabil în cazul lui Iisus, pentru a se împlini „ ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul...”. S-a dovedit însă că Matei a căzut victima unei tălmăciri eronate din Isaia. Cuvântul grecesc „parthenos” din Isaia înseamnă „fecioară”, dar originalul ebraic este scris „Almah” care înseamnă „fecioară”, dar şi „tânără nevastă”. Savanţii evrei persistă cu fermitate în ideea că Isaia ca prooroc evreu a scris în ebraică „tânără nevastă”, nu „fecioară”, iar noţiunea imaculatei concepţiuni este străină poporului evreu. În schimb creştinii, apărându-şi doctrina, impută evreilor că falsifică spusele proorocului Isaia. În concluzie, nici nu poate fi vorba ca această controversă să fie rezolvată.
În Protoevanghelia lui Iacob, scrisă între anii 36-62, în cap. XI citim:
1. Într-o zi a luat ulciorul şi s-a dus la apă. Când , iată, o voce îi spune : „Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti între femei”. Ea se tot uita în dreapta şi-n stânga să vadă oare de unde vine glasul acela. Apoi tremurând de spaimă, se întoarse acasă. Puse ulciorul jos, luă porfirul, se aşeză pe scaun şi începu să coasă.
2. Când , iată, un înger al Domnului apăru în faţa ei şi-i zise: „Nu te teme, Maria, căci ai găsit har la Atotstăpânitorul şi vei rămâne grea de la Cuvântul Lui ”. Auzind acestea, Maria cugetă în sine, apoi întrebă: „Dacă rămân grea de la Dumnezeul vieţii, voi naşte ca toate celelalte femei? ”.
3. Atunci îngerul Domnului îi răspunse: „Nu, Maria, ci o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine. De aceea rodul sfânt care se va naşte din pântecele tău va fi numit Fiu al Celui Preaînalt. Şi-i vei pune numele Iisus. Căci El va mântui poporul acesta de păcate”. Şi a răspuns Maria : „Iată roaba Domnului la picioarele Sale ! Facă-mi-se după cuvântul tău”.
Aici sunt două vestiri: una la fântână şi cealaltă în casă când Maria ţese porfirul (purpura pentru catapeteasma Templului).
În apocrifa Viaţa lui Iosif tâmplarul, scrisă în sec. al IV-lea, după înviere Iisus le povesteşte apostolilor pe Muntele Măslinilor viaţa sa. În cap. VI citim :
1. Iată însă că la miezul nopţii i se arătă, la porunca Tatălui meu, arhanghelul bucuriei, Gabriel, şi–i zise : <<Iosif, fiul lui David, nu-ţi fie teamă s-o ţii în casa ta pe Maria. Află că pruncul pe care ea –l va naşte este rod de la Duhul Sfânt.
2.Va naşte un fiu căruia îi vei pune numele Iisus. El va paşte neamurile cu toiag de fier >>.
În Evanghelia lui Pseudo- Matei, scrisă în sec. al VI-lea după un original din sec. I, cap. IX conţine Buna Vestirea:
1. A doua zi, pe când Maria îşi umplea ulciorul la fântână îi apăru un înger al Domnului şi-i zise: „Fericită eşti, Maria, căci ai pregătit în pântecele tău sălaşul Domnului. Iată, o lumină din cer va veni să locuiască în tine, iar prin tine va lumina întreg pământul”.
2. Trei zile după aceea , pe când lucra purpura pentru Templu, a intrat la ea un tânăr frumos cum nu se poate spune. Văzându-l, Maria s-a înfricoşat şi s-a cutremurat. Dar acela i-a zis: „Nu te teme, Maria , căci ai găsit har la Dumnezeu: iată, vei zămisli şi vei naşte un Rege care va stăpâni nu numai pe pământ, ci şi în ceruri, şi va domni în vecii vecilor”.
Astăzi spunem că îngerul sub forma unui tânăr foarte frumos, a fecundat-o artificial pe Maria. Ea a fost în prealabil anesteziată de îngerul Gabriel: „o putere a Domnului se va revărsa ca o umbră peste tine”, sau „te va umbri”. După adormire, cu ajutorul tehnicii adecvate pe care astăzi deja o folosim, spermatozoizii selectaţi a fi numai cu al 23 –lea cromozom Y (care dă mascul), au fost introduşi prin orificiul himenal în vagin.Astfel Maria rămâne fecioară în timpul sarcinii şi înainte, adică ante partum şi in partu, în acord cu dogma Bisericii creştine. Gabriel foloseşte numai cromozomul Y, nu şi X care dă femelă, deoarece el ştie exact că viitorul născut va fi băiat, de acum punându-i şi numele: Iisus.
După Amann, este o idee curentă în epocă când femeile frumoase puteau deveni pradă îngerilor lui Dumnezeu. Descoperim urme ale ei atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În felul acesta era interpretat pasajul din Genesa 6,2, unde se vorbeşte de unirea unor fii ai lui Dumnezeu (adică îngeri) cu fiicele oamenilor. Cartea lui Enoh a popularizat interpretarea respectivă. Apostolul Pavel (19-67), atunci când recomandă femeilor să aibă capul acoperit în biserică din cauza îngerilor (1 Corinteni 11,10), se gândeşte probabil la primejdia de a nu fi posedate.
După cum cunoaştem, sunt destule cazuri când fete cu himenul intact (adică fete mari) au rămas gravide.Asta s-a întâmplat că au făcut baie după cupluri sau numai masculi care s-au îmbăiat mai înainte, folosind aceeaşi apă sau nespălând bine cada de baie. Sau pur şi simplu au participat la jocuri erotice. Spermatozoizii fiind foarte mobili, au intrat în vagin prin orificiul himenal şi acolo fiind mediul lor natural, au înaintat până în uter fecundând ovulul, dacă l-au găsit acolo.
Deoarece Iisus s-a născut la 2 decembrie anul 7 î.Hr., înseamnă că Buna Vestirea a avut loc în ziua de 2 martie anul 7 î.Hr. la Nazaret, în casa lui Iosif. Maria s-a născut în anul 23 î.Hr., deci la acest eveniment ea a avut vârsta de 15 ani şi câteva luni.
În Viaţa lui Iosif tâmplarul, versiunea sahidică, Iisus descrie în felul următor momentul când Iosif îşi dă duhul: „Când Eu am spus amin, Maica Mea a răspuns în limba pe care o vorbesc cei ce sălăşluiesc în cer”. Aici Maria este denumită Maica Mea. În Evanghelia marianică „Înălţarea Fecioarei” scrisă în dialectul bohairic de Evodius, episcop al Antiohiei, care insistă că a fost un martor ocular al lui Iisus, citim: „ Şi El a sărutat-o şi a binecuvântat-o, şi i-a zis lui Petru să caute pe altar veşmintele cereşti pe care Tatăl i le-a trimis Mariei. Maria s-a ridicat şi a fost îmbrăcată în veşminte, şi s-a întors spre Răsărit, şi a rostit o rugăciune în limba cerească, şi s-a prăbuşit cu faţa la pământ spre Răsărit” (IX-X). Acţiunea se petrece cu câteva minute înainte de moartea clinică a Mariei în anul 56, în prezenţa lui Iisus.Exemplele pot continua. Vedem că Maria cunoştea şi vorbea limba îngerilor, îngeri care se comportă exact ca nişte astronauţi ai unei civilizaţii extrasolare cu misiunea respectivă pe Pământ. Rezultă că şi îngerii vorbeau ca şi oamenii, dar pe limba lor care era limba civilizaţiei extrasolare. Veşmintele cereşti trimise de Tatăl şi îmbrăcate de Maria este un banal costum de astronaut, deoarece după trei zile ea este înălţată la cer, fiindu-i indispensabil echipamentul respectiv. Nu există nici un dubiu că Maria a fost un produs pur al respectivei civilizaţii extrasolare, identificată în Biblie cu Dumnezeu Iehova (YHWH), Domnul, Tatăl.
Buna Vestirea este redată şi în Coran. La III Sura Familiei Imrîn, citim: <<Îngerii mai ziseră : „O, Maria, Dumnezeu îţi vesteşte cuvântul ce vine de la El, în numele lui va fi Messia Isus, fiul Mariei. Măreţ va fi el în lumea de acum şi cea de apoi şi va fi aproape de Dumnezeu. El va vorbi cu oamenii din leagăn şi în vârstă de bărbat şi va fi cucernic”. Ea zise: „Doamne, cum să am copil, fără să mă fi atins bărbat ?” El răspunse: „Dumnezeu face ce voieşte. Dacă a hotărât un lucru şi-i zice: „Să fii! – apoi este”>> (40-42). Mohammed (569-632) îl numeşte Imrîn pe tatăl Mariei, adică pe Ioachim (64-19 î.Hr.). La XIX Sura Mariei, îngerul Gabriel spune: << El zise: „Eu sunt un trimis al Domnului tău, ca să-ţi dau un fecior curat”. Ea zise: „De unde să-mi fie fecior, dacă nu m-a atins bărbat şi nu sunt curvă ?” El zise: „Aşa e! A zis Domnul tău: „Aceasta îmi este uşor!” şi Noi voim să-i facem un semn pentru oameni şi o îndurare de la Noi. Şi aceasta este un lucru hotărât !” Şi ea îl zămisli şi se retrase cu el într-un loc ascuns.>> (19-22).

Sebeş, judeţul Alba Turcu Vasile

Go to the top of the page
 
+Quote Post

Posteaza in acest topic
- Vasile Turcu   Înălțarea lui Iisus   Jun 2 2013, 05:26 PM
- - Vasile Turcu   STEAUA DIN BETLEEM Despre steaua naşterii lui...   Nov 23 2013, 04:18 PM
- - Vasile Turcu   BUNA VESTIRE Sărbătoarea marianică cea mai d...   Feb 1 2014, 04:39 PM
|- - foarte tare!   Citeaza (Vasile Turcu @ Feb 1 2014, 04:39...   Feb 2 2014, 02:24 PM
|- - Clementina   Citeaza (Vasile Turcu @ Feb 1 2014, 04:39...   Jan 10 2016, 02:14 PM
- - kenya1974   Asta cu spermatozoizii este cea mai tare aberatie,...   Feb 7 2014, 06:52 PM
- - Vasile Turcu   CINA CEA DE TAINĂ Luca,care şi-...   Apr 6 2014, 06:13 PM
- - Ateu   Ce-mi plac mie 'astia' care citeaza din bi...   May 30 2014, 09:22 PM
- - Vasile Turcu   Adormirea Maicii Domnului După cum ştim, mama ...   Jul 30 2014, 06:09 PM
- - Vasile Turcu   MAGII În ,,Legendele de aur” de Ia...   Nov 15 2014, 07:43 AM
- - Odin von Asgard   Citeaza (Vasile Turcu @ Jun 2 2013, 05:26...   Feb 22 2015, 07:22 PM
|- - kingsman   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 22 2015, 07...   Feb 23 2015, 06:56 AM
|- - Odin von Asgard   Citeaza (kingsman @ Feb 23 2015, 06:56 AM...   Feb 23 2015, 12:22 PM
|- - cititoare in stele   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 12:26 PM
|- - Odin von Asgard   Citeaza (cititoare in stele @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 12:46 PM
|- - Mitza chiromanka   Citeaza (Odin von Asgard @ Feb 23 2015, 12...   Feb 23 2015, 01:58 PM
- - Vasile Turcu   ÎNVIEREA LUI LAZĂR O sărbătorim...   Mar 14 2015, 05:08 PM
- - pancescuviorel   Totul e real   Jun 8 2015, 12:25 PM
|- - Vasile Turcu   Citeaza (pancescuviorel @ Jun 8 2015, 12...   Jul 19 2015, 04:53 PM
- - fgh   Da, foarte adevărat ... am învăţat desprea ast...   Jul 20 2015, 05:12 AM
- - Vasile Turcu   NAŞTEREA LUI IISUS Despre naştere în Evanghel...   Dec 13 2015, 11:23 AM


Reply to this topicStart new topic
1 Utilizatori care citesc acest topic (1 Musafiri 0 Useri anonimi)
0 Membri:

 



RSS Lo-Fi Version acum este: 24th August 2019 - 11:29 AM