IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

3 Pagini V   1 2 3 >  
Reply to this topicStart new topic
> INUNDAŢII, BROWNIANĂ
echo
mesaj Jul 2 2010, 12:15 PM
Mesaj #1


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



...am un tag al uneiteleviziuni cetransmite live net. pe care urmüresc ştrile din zonele inundate ( Moldova).
...toată luma ţipă, chirăie şi-o dă de toate gardurile prăvălite de furia unor debite ce-au depăşit cu mult pe cele ale unei viituri reuşind inundareA completă a albiei majore de pe râul respectiv.
...totuşi, cele mai multe construcţii civile sunt ridicate în acea albie majoră, de ce?!...cine a emis autorizaţii de construcţie într-o albie majoră a unui râu ne-ndiguit corespunzător?...
...chiar dacă s-ar dori îndiguirea acelui râu, pe unde s-ar putea construii asemenea diguri atât timp cât acele construcţii ajung până-n vecinătata albiei minore a acelui râu?..

să fim serioşi, dar îşi merită soarta !...aigurări , în cazul unor dezaste naturale, posedă vr-un păgubit de pe urma acestor inundaţii ?..nu cred!...şi-atunci, cine trebuie să respecte PUZ-urile, cine trebuie să aprobe autorizaţii de construcţii şi cine trebuie să aibe clar reprezentat zonele neconstruibile-n asemenea cazuri?...aaaa?! ohmy.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_AlbastrudeVoronet.
mesaj Jul 2 2010, 12:54 PM
Mesaj #2





Guests








Acum fapta e comisa!
Trebuie sa vedem , insa cum le putem da, fiecare dintre noi, dupa posibilitati, o mana de ajutor!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Laur322.
mesaj Jul 2 2010, 01:20 PM
Mesaj #3





Guests






Citeaza
aigurări , în cazul unor dezaste naturale, posedă vr-un păgubit de pe urma acestor inundaţii ?

Da' tu, daca ai avea firma de asigurari, ai emite vreo polita pt despagubirea in caz de inundatie a unei case construite in apropierea unui rau? (Ca sa nu zic in albia majora a sa...), Mai terminati cu "de ce nu v-ati asigurat, mai oameni buni?" Doar astia de la asigurari nu-s fraieri...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 2 2010, 02:47 PM
Mesaj #4


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



...există legislaţie-n domeniul construcţiilor, de la LEGEA50/1991 şi până la solicitarea de certificarea calităţii materialelor de construcţie şi-a rezistenţelor în caz de cutremure, etc, etc... (dura lex, sed lex) apoi obţinetea autorizaţiilor de construcţie cu respectarea tuturor avizelor , cine le-a-ncălcat, fie el propietar sau autoritate-n domeniu, SĂ RĂSPUNDĂ !..cu capul, cu averea personală,cu libertatea.
...dura necessitas,timpuri vitrege, răspunderi pe măsură, responsabilii trebuiesc responsabilizaţi, chiar juridic dacă-i cazul , până când acest libertinaj "democratic" generalizat?...

ACTA, NON VERBA !
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Padre V.
mesaj Jul 2 2010, 03:04 PM
Mesaj #5





Guests







Un mare specialist japonez in managementul dezastrelor spunea: Dezastrele ni le facem singuri pentruca ele producandu-se relativ rar oamenii uita repede si actioneaza dupa regula stupida: n-o sa mi se intample tocmai mie !
Construim prost si ieftin (nu ma refer la pretul de vanzare al lucrarii) iar in caz de cutremur major cladirile daramate vor face imposibla interventia ptr. ajutorarea victimelor si mai ales stingerea incendiilor ce se produc dupa cutremur; construim case in albia raului fiindca aici terenul este ieftin, desi este elementar ca, in medie, odata la cinci ani ne va lua apa (de fapt acesta este adevaratul cost al terenului), aruncam resturile si nu curatam albia si vecinatatile astfel ca apa sa se scurga fara oprelisti, ne batem joc de amenajerile hidrotehnice (ne reparadu-le) penruca majoritatea timpului par niste constructii inutile. Si dupa toate astea ne intrebam dece ni se intampla tocmai noua? Fiindca o meritam!!
Un exemplu, mai putin evdent, de masura inutila, smechereasca chiar: asigurarea obligatorie a locuintelor.
Sa facem un calcul simplu; admitand ca in medie stau 3 oameni intr-o casa, asta inseamna circa 700 mii locuinte, admitem ca vor plati toti asigurarea de 10/20 euro (!?) asta face 150-200 milioane euro; in vremuri de liniste bani buni de tocat la guvern, in caz de calamitate majora pagubele se pot ridica la peste 1 miliard euro. Intrebare: credeti ca se vor plati daunele? Eu cred ca nu se vor plati, sau mai rau, se vor plati "selectiv" (sic).
Concluzia: asa ne trebuie, asta am construit asta avem, ( sau in varianta mai cunoscuta: Prosti plateste!!)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 2 2010, 03:21 PM
Mesaj #6


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



http://www.220.ro/faze-tari/Topul-Celor-Ma...rie/RjVkbs17z2/
http://www.220.ro/documentare/Top-10-Dezas...ale/CwUhnUPKWO/
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 09:17 AM
Mesaj #7


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (Laur322 @ Jul 2 2010, 01:20 PM) *
Da' tu, daca ai avea firma de asigurari, ai emite vreo polita pt despagubirea in caz de inundatie a unei case construite in apropierea unui rau? (Ca sa nu zic in albia majora a sa...), Mai terminati cu "de ce nu v-ati asigurat, mai oameni buni?" Doar astia de la asigurari nu-s fraieri...




... o firmă de asigurări poate asigura orice, dar, câti dintre cei ce au un venit lunar pe care-l au în cea zonă(Moldova) pot plăti cuantumul unei poliţi de asigurare pentru un imobil construit din paiantă şi-într-o aşa "zonă locuibilă"(...?)chiar dacă asigurarea imobilului este obligatorie, conf. legislaţiei în vigoare.
...în fine, a sta cu mâna-ntinsă,tot din doi-în-doi ani, ar fi o lipsă de minimă demnitate umană, a impune autorităţilor statului respectarea tuturor standardelor de protecţie impotriva riscurilor, de orice fel, pe care populaţia le-ar putea suporta în cazul unor calamităţi naturale, de minim bun simţ ar fi ca tu însuţi să-ţi asiguri bunurile mobie sau imobile şi să respecţi legislaţia specifică speţei,apoi cu demnitate şi perseverenţă,poţi solicita autorităţilor statului, măsuri de protecţie suplimentară ( îndiguiri, regularizări ale unor cursuri de apă,amenajări hidrografice, etc, etc.)

...apropos:
luaţi exemplu râul Olt, Argeş, dar nu numai, aveţi la dispoziţie încă vreo 10 ani, pentru a vă folosi de-o forţă de muncă( ce acum bântuie zări albastre ale europei, mecanici-deservenţi utilaj greu, cond.-auto, macaragii, etc,etc, specializaţi în lucrări hidrografice speciale şi de amenajări ale cursurilor de râuri ce produc prob. în Moldova (Siret) cum au fost; ALHS Buc. sau TLHS etc, etc...
CNA. se-aude !?...aveţi încă posibilitatea să uzaţi de experienţa acelor specialişti: proiectanţi, ing.const. etc, etc, SUCCES !...

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 3 2010, 09:19 AM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 09:28 AM
Mesaj #8


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



...Cu această ocazie, poate ne spune cineva, unde s-au dus banii Fondului Naţional de Dezvoltare, investirea acelor Mld.€ în lucrări hidrografice .... wink.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 06:53 PM
Mesaj #9


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034






Conducere A.B.A. Siret (Administratia Bazinala de Apa Siret)


DIRECTOR COORDONATOR





DIRECTOR TEHNIC RESURSE DE APA





ing. CONSTANTIN DRAGANUTA
È tel. 0234-510052
š email: constantin.draganuta@das.rowater.ro



ing. IRINA LUCAVETCHI
È tel. 0234-510051
š email:irina.lucavetchi@das.rowater.ro

DIRECTOR TEHNIC ADMINISTRARE LUCRARI HIDROTEHNICE
dr.ing.EMIL VAMANU
È tel. 0234-510052
š email: emil.vamanu@das.rowater.ro

DIRECTOR
ECONOMIC

ec. CAMELIA ARDELEANU
È tel. 0234-510045
š email: camelia.ardeleanu@das.rowater.ro





RELATII CU PRESA



Georgiana Cernat
È tel. 0234-541646 / 135
š email: georgiana.cernat@das.rowater.ro



Principalele obiecte de activitate...

Gospodarirea durabila a resurselor de apa in spatiul hidrografic Siret.
Implementarea Directivelor Europene pentru atingerea “starii bune” a apelor in spatiul hidrografic Siret.
Cunoasterea, conservarea si protectia resurselor de apa.
Apararea impotriva inundatiilor.
Exploatarea si intretinerea lucrarilor de gospodarire a apelor.
Avertizarea utilizatorilor de apa si a autoritatilor administratiei publice locale despre pericolul producerii unor poluari accidentale.
Asigurarea dezvoltarii unitare a infrastructurii in domeniul gospodaririi apelor, prin realizarea unor obiective de interes public national, constand in surse noi de apa si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.
Asigurarea serviciilor de gospodarire a apelor la nivelul solicitarilor.
Informarea publicului despre problemele apei si ale protectiei mediului.


Subunitatile teritoriale :


Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava

str. Universitatii nr. 48, cod 720228
Suceava, jud. Suceava
Telefon 0230-216835
Fax 0230-520467
Email dispecer@sgasv.das.rowater.ro
sgasv@das.rowater.ro
Director ing. Ungureanu Ioan
Email: ioan.ungureanu@sgasv.das.rowater.ro

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamţ

Bd.Dacia nr.5A, cod 610019
Piatra Neamt, jud. Neamt
Telefon 0233-217490
Fax 0233-213970
Email dispecer@sgant.das.rowater.ro
sgant.das.rowater.ro

Director ing.Ion Pavaleanu
Email: ion.pavaleanu@sgant.das.rowater.ro


Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacău

str. Cuza Voda nr. 1, cod 600274
Bacau, jud. Bacau
Telefon 0234-510043
Fax 0234-510044
Email sgabc@das.rowater.ro

Director MIRCIA OLARU
Email: mircia.olaru@sgabc.das.rowater.ro


Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea


Bld. Brăilei nr. 121-123, cod 620122
Focsani, jud. Vrancea
Telefon 0237-227800
Fax 0237-221345
Email dispecerat@sgavn.das.rowater.ro
sgavn.das.rowater.ro

Director ing. Dorina Vraciu
Email: dorina.vraciu@sgavn.das.rowater.ro



SISTEME HIDROTEHNICE INDEPENDENTE


Sistemul
Hidrotehnic Independent
Siret
str. Alexandru cel Bun, nr.61, cod 725500
Siret, jud. Suceava
Telefon 0230-280736
Fax 0230-281318
Email shi.siret@das.rowater.ro

Sef Sistem ing. Cristinel Macovei
Email cristinel.macovei@das.rowater.ro


Sistemul
Hidrotehnic Independent
Pascani
str. Abator, nr.35, cod 705200
Pascani, jud. Iasi
Telefon 0232-767902
Fax 0232-767198
Email: shps@das.rowater.ro
dispecerat.shps@das.rowater.ro

Sef Sistem ing. Bogdan Alexa
Email:bogdan.alexa@shps.das.rowater.ro



sursa : http://www.rowater.ro/default.aspx


specialişti !...în atenţia politicienilor şi-acelor ce astăzi, le plâng de milă sinistraţilor, FINANŢAŢI-I - FOLOSIŢI-I !...
...sau continuăm să construim forme fără fond?!...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 06:55 PM
Mesaj #10


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE ISPIF BUCURESTI

Scurt istoric

Situatia social - economica de dupa cel de al doilea razboi mondial, saracia crunta ce s-a instalat in Romania, ca urmare si a secetei devastatoare ce a avut loc in anii 1946 - 1947, a pus in fata tarii necesitatea dezvoltarii si consolidarii agriculturii, ca ramura de baza a economiei nationale.
In vederea asigurarii unor productii sigure mari si constante fara echiparea terenurilor agricole cu lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, desecari, combatere a eroziunii solului etc.) nu putea fi conceputa o agricultura moderna, eficienta si durabila, in conditiile pedo-climatice si de relief din tara noastra.
In acest context general, in anul 1950, in cadrul Directiei de Imbunatatiri Funciare, din Ministerul Agriculturii si Domeniilor, s-a infiintat Institutul de Proiectari Agricole (IPA) prin reunirea fortelor de studii si proiectare existente in acel timp la diviziile si centrele de imbunatatiri funciare de pe teritoriu. Au fost atrasi in sectorul de imbunatatiri funciare proaspeti absolventi ai Sectiei de Geniu Rural de la Facultatea de Agronomie din Bucuresti, o serie de ingineri agronomi, constructori, electromecanici, de alte profile, precum si cadre cu pregatire medie si de subingineri de la scolile de specialitate din Nucet, Braila, Galati, Timisoara si Bucuresti.
La infiintarea sa in anul 1950, IPA avea trei compartimente bine inchegate: divizia de irigatii, divizia de indiguire si desecari, precum si divizia de conservarea solului, la care s-a adaugat ulterior si compartimentul de constructii agrozootehnice.
In perioada de 50 de ani a institutului, se pot distinge 3 perioade caracteristice si anume: perioada 1950 - 1965, perioada 1966 - 1989 si perioada dupa 1989 si pana in prezent.
1. Perioada 1950 - 1965 a fost un interval in care mai intai s-au definitivat lucrarile izolate de indiguire si desecare incepute inainte de 1950 (Bratesul de Sus, Latinu-Vadeni, Braila-Dunare-Siret, Borcea de Sus, Nufarul - Tulcea si Ostrovul Tataru), s-au declansat lucrarile la cateva unitati noi de indiguire si desecare (Calmatui-Gropeni, Luciu-Giurgeni, Borcea de Jos, Pecineaga-Turcoaia, Oltenita-Surlari-Dorobantu, Malu Rosu-Gostinu, Pietrosani-Arsache, Bechet-Dabuleni si altele) si s-au executat primele amenajari sistematice de mici proportii (sub 1.000 ha) pentru irigarea unor orezarii (Brates, Marculesti, Stancuta, Vasilati) si a unor gradini de legume pe langa centrele populate. De asemenea, au continuat lucrarile de completare a amenajarilor de desecare existente in Banat si in zona de vest a tarii.
Actiunea cea mai importanta din aceasta perioada a fost indiguirea integrala a luncii inundabile a Dunarii, inceputa in anul 1960 si terminata in anul 1966 si trecerea la executarea lucrarilor de desecare a acesteia.
Suprafata irigata a ajuns in anul 1965 la 221 mii hectare, suprafata indiguita si desecata la 588 mii hectare, iar suprafata amenajata cu lucrari de combatere a eroziunii solului la 197,5 mii hectare.
In aceasta perioada, institutul a suferit urmatoarele reorganizari:
— in anul 1953 (ianuarie), prin separarea de activitatea de constructii agricole, institutul
si-a continuat activitatea sub denumirea de Institutul de proiectare pentru amelioratii IPA;
— in anul 1954 (iunie), prin unificarea activitatii de proiectare pentru imbunatatiri funciare (IPA) cu constructiile agricole (IPCA) si cu proiectarea silvica (IPS), institutul nostru si-a continuat activitatea sub forma unui sector in cadrul Institutului de proiectari agricole si silvice (IPAS);
— in luna septembrie 1955, prin separarea activitatilor de proiectare specifice, institutul nostru isi continua activitatea sub denumirea de Institutul de proiectare pentru amelioratii (IPA);
— in mai 1958, prin reorganizare, Institutul de proiectare pentru amelioratii (IPA) isi schimba denumirea in Institutul de studii si proiect si agricole (ISPA), in profilul sau intrand din nou atat proiectarea obiectivelor de imbunatatiri funciare, cat si cele de constructii agrozootehnice;
— sub aceasta forma, institutul a functionat pana in anul 1962, cand domeniul imbunata-tirilor funciare a trecut ca sector in cadrul IPACH (Institutul de planuri de amenajare si constructii hidrotehnice) din Comitetul de Stat al Apelor (CSA), iar domeniul constructiilor a ramas la Ministerul Agriculturii ca Institut de proiectare pentru constructii agrozootehnice (IPCA), devenit ulterior IPSCAIA (Institut de studii si proiectare pentru constructii agrozootehnice si de industrie alimentara).
Aceasta noua forma de organizare a institutului a fost determinata de unificarea, in anul 1962, a unitatilor centrale si teritoriale de imbunatatiri funciare cu cele de gospodarirea apelor in cadrul Comitetului de stat al apelor, organizare care a functionat pana in anul 1966.
2. Perioada 1966 - 1989. In aceasta perioada, sectorul de imbunatatiri funciare a functionat sub forma de departament, in cadrul Consiliului Superior al Agriculturii, preluand toata activitatea de imbunatatiri funciare si gospodarirea apelor de la Comitetul de Stat al Apelor care s-a desfiintat. Ulterior, activitatea a fost coordonata de Directia Generala de Imbunatatiri funciare (DGIFCA).
In aceasta perioada, institutul a suferit urmatoarele transformari:
— in 1966 (februarie), prin reorganizare, institutul se separa de IPACH si-si continua activitatea sub denumirea de Institutul de proiectare pentru imbunatatiri funciare (IPIF), compartimentul de proiectare este organizat pe sectoare de specialitate (irigatii, indiguiri, desecari, constructii hidrotehnice, statii de pompare, regularizari), conduse de cate un inginer sef
— in 1969 (septembrie), institutul preia si activitatea IPACH de proiectare pentru gospodarirea apelor, precum si cea de studii si prospectiuni, a celui mai puternic institut de acest profil din tara (ISP), transformat din 1966 in ISPIF, devenind un institut gigant, Institutul de studii si proiectari pentru imbunatatiri funciare si gospodarirea apelor (ISPIFGA), avand 2 compartimente de studii si 4 compartimente de proiectare, coordonate de 6 directori tehnici si 20 ingineri sefi.
— de la 1 februarie 1971, institutul isi desavar-seste forma organizatorica, prin trecerea la Consiliul National al Apelor (nou infiintat) a sectoarelor de gospodarire a apelor, indiguiri si regularizari si la ISLGC a sectoarelor de alimentari cu apa si canalizari. Dupa ce se preia de la ISPCAIA, in anul 1973, sectia de amenajari piscicole, care a proiectat lucrari de amenajari piscicole pe Dunare si pe raurile interioare, se ajunge la forma de organizare care se mentine neschimbata pana in anul 1989, sub denumirea de Institutul de studii si proiectari pentru imbunatatiri funciare (ISPIF).
Din 1969 si pana in 1989, ISPIF a fost unul dintre cele mai mari institute de proiectare din tara si a avut in structura sa, incepand cu anul 1971:
— un compartiment de studii si prospectiuni, constituit din 5 sectii si ateliere de specialitate (topo, hidro, geo si lucrari geologice prin foraje si prin lucrari miniere), cu laboratoarele de specialitate pentru studiile geologice, hidrogeologice si pedologice, dotate cu instalatii moderne, precum si un laborator de fotogrametrie si teledetectie cu aparatura perfectionata, prin care s-au realizat lucrari de o inalta precizie si cu o productivitate superioara
— un compartiment de proiectare, constituit din 7 sectii de specialitate (amenajari complexe, irigatii, desecari, combatere a eroziunii solu-lui, constructii hidrotehnice, statii de pompare si amenajari piscicole), precum si o filiala de proiectare la Iasi;
— un centru de calcul pentru imbunatatiri funciare, dotat corespunzator, care a elaborat o serie de programe, atat pentru ISPIF, cat si pentru unitatile DGEIFCA.
Un rol deosebit in activitatea de asigurare a proiectelor pentru amenajarile din programul de imbunatatiri funciare, l-a avut compartimentul de studii si prospectiuni din cadrul ISPIF. De aceea am considerat ca trebuie sa prezentam pe scurt si cateva aspecte privind evolutia istorica a acestuia, precum si unele din rezultatele obtinute.
Activitatea acestui compartiment care functioneaza in cadrul ISPIF din anul 1969, incepe cu anul 1949, cand in cadrul Administratiei Canalului Dunare - Marea Neagra, s-a infiintat un sector de studii si proiectare, in a carui structura functionau 3 divizii, care aveau rolul de a intocmi studii topo, studii hidrogeologice si hidrologice, studii geologice si geotehnice, precum si studii si analize de laborator.
In anul 1959, ISP a trecut din subordinea Ministerului Constructiilor in subordinea Comite-tului de Stat al Apelor (CSA), fiind reorganizat pentru a raspunde mai bine elaborarii studiilor necesare realizarii “Planului de amenajare generala a teritoriului si apelor Romaniei”.
Odata cu amplificarea Programului de imbunatatiri funciare, ISP a trecut in anul 1966 de la Comitetul de Stat al Apelor la Ministerul Agriculturii, in cadrul Departamentului de Imbunatatiri Funciare si Gospodarirea Apelor (DIFGA), sub numele de ISPIF (Institutul de Studii si Prospectiuni pentru Imbunatatiri Funciare).
In anul 1969, a avut loc unirea ISPIF, IPIF si IPCH intr-un nou institut sub denumirea de ISPIFGA, structura in care fostul ISP functio-neaza si in prezent.
In afara studiilor complexe pentru amenajari de imbunatatiri funciare pe multe milioane de hectare, compartimentul de studii si prospectiuni din institutul nostru a efectuat studii si cercetari pentru toate sectoarele economiei nationale. Acestea au stat la baza fundamentarii solutiilor tehnice a numeroase obiective de investitii. Dintre aceste studii exemplificam: studii geotehnice pentru platformele industriei chimice si petrochimice, pentru toate platformele de industrializare si prelucrare a lemnului, pentru industria siderurgica, studii pentru importante complexe hidrotehnice, cu scop principal pentru alimentarea cu apa a unor industrii sau asezari umane si anume: acumularea Firiza, Balan, Bucecea, Poiana Uzului, Siriu, Maneciu, Zetea, Secu, Pecineagu, Valea Iovanului si altele.
S-au executat de asemenea, studii complexe pentru podul de la Harsova, pe Dunare, pentru canalul Dunare - Marea Neagra, Canalul Bucuresti - Arges - Dunare, complexul hidro-energetic Turnu Magurele - Nicopole, pentru o serie de amenajari portuare, pentru metroul din Bucuresti, pentru alimentarea cu apa de supra-fata sau subterana pentru majoritatea industriilor create si a numeroase mari centre urbane.
Necesitatile impuse de sarcinile mari ale sectorului de imbunatatiri funciare - precum si nivelul de competenta atins, au impus ca ISPIF, prin specialistii sai sa coordoneze intreaga activitate de proiectare care se desfasura pe teritoriu, tendinta fiind ca institutul sa raspunda de intreaga proiectare a sectorului. Nivelul profesional ridicat al cadrelor de specialitate si baza materiala cu care a fost dotat, a permis, de asemenea, institutului sa activeze dupa 1965 si peste hotare. Lucrarile de export au luat o amploare mai mare dupa 1974, in special in tarile din Orientul apropiat (Siria, Irak, Iran, Iordania) si din nordul si vestul Africii (Libia, Algeria, Egipt, Somalia, Mozambic).
Dintre lucrarile de mai mare amploare elaborate pentru export, in perioada 1966 - 1989, amintim:
— studii si proiecte pentru amenajarea hidro-ameliorativa complexa pe 100.000 hectare in Bazinul Balikh - Eufratul Mijlociu (Siria);
— studii si proiecte pentru irigatii si drenaje pe 27.000 hectare in Lunca fluviului Eufrat - Bazinul Mijlociu, Raaka (Siria);
— studii si proiecte pentru amenajarea hidro-ameliorativa pe 10.000 hectare la Rasht si 8.200 hectare la Rasht - Fouman (Iran);
— studii si proiecte de amenajare pentru irigatii pe 5.600 hectare (Somalia);
— studii si detalii de executie pentru irigatii pe 100.000 hectare in zona Kirkuk si amenaja-rea complexa a 40.000 hectare in zona Hilla - Kifl (Irak);
— studii si prospectiuni pentru unele obiective de constructii: silozuri, abatoare, fabrici, rafinarii, complexe avicole, cariere de materiale etc. (Iran, Irak, Libia, Iordania, Algeria si Vietnam).
3. Perioada dupa anul 1989. Continuand firul prezentarii evolutiei sale organizatorice si a activitatii desfasurate, in cea de a treia perioada la care vreau sa ma refer si anume perioada dupa anul 1989, as dori sa subliniez urmatoarele: in acest interval, activitatea institutului s-a diminuat considerabil de la cca. 3.000 salariati cat numara institutul in 1989, astazi mai lucrand in institut doar cca. 300 salariati, cifra in care sunt inclusi si muncitorii de la prospectiuni, precum si personalul auxiliar.
Aceasta reducere drastica a activitatii institu-tului a fost determinata de lipsa totala a alocatiilor financiare acordate sectorului de imbunatatiri funciare in primii ani dupa 1989, ceea ce a determinat conducerile institutului de atunci sa intro-duca in obiectul de activitate al institutului o serie de actiuni pentru gasirea de resurse financiare, cum ar fi: inchirieri de spatii, vanzari de mobilier, de diferite utilaje si echipamente, executarea de lucrari de constructii-montaj, confectii si constructii metalice si din lemn, transport de persoane si marfuri cu mijloace auto, instruire de personal, import - export, intermedieri, diferite prestari de servicii, depozitare si comercializare en-gros si en-detail a materialelor de constructii, service auto pentru reparatii si intretinere si alte actiuni.
Apreciindu-se ca, in domeniul lucrarilor de imbunatatiri funciare, perspectiva activitatilor este extrem de slaba, s-a trecut la transformarea institutului – in anul 1991 – in societate comerciala cu capital majoritar de stat, actiune ce a permis sa se apeleze la diversitatea de activitati enumerate mai sus. Transformat in societate comerciala, irosindu-si si o buna parte din arhiva de proiectare, pierzandu-si bonitatea economico-financiara, institutul a intrat in concurenta cu o serie de societati comerciale de proiectare privata, care au reusit sa faca o concurenta importanta in ce priveste activitatea de baza a institutului privind proiectarea si reabilitarea lucrarilor de imbunatatiri funciare.
Apreciem ca, incepand cu a doua parte a tranzitiei, anul 1996, odata cu revigorarea intru-catva a economiei nationale si elaborarea unor programe de reabilitare a amenajarilor si activi-tatea institutului a inceput sa se invioreze. S-au angajat o serie de ingineri tineri, s-a trecut in activitatea de prospectiuni la elaborarea si executarea unor studii si foraje pentru alimentari cu apa si alte cercetari cu privire la fundarea constructiilor, iar in proiectare la o serie de reabilitari a unor ploturi de irigatii, proiectarea unor perimetre de ameliorare conform Legii 18/1991, reabilitarea si repararea a numeroase statii de pompare, studii de impact a lucrarilor de imbunatatiri funciare si alte proiecte. De remarcat ca, dupa 1989, cu toate greutatile care au existat, s-au desfasurat in institut o serie de activitati cu privire la elaborarea unor studii si cercetari privind reabilitarea, modernizarea si adaptarea la conditiile de privatizare a amenajarilor de imbunatatiri funciare. In perioada 1990 - 2002 s-au primit pentru actiunile de cercetare, prin grija Ministerului Cercetarii si a ASAS, peste 12 miliarde lei. Aceste proiecte vor trebui valorificare in actiunea de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare.
In prezent, institutul are trei compartimente: primul de studii si prospectiuni, acoperind activitatea de prospectiuni si foraje, de studii hidro-geo-pedo si de studii topo.
Cel de al doilea compartiment, de proiectare, are in componenta sectia de irigatii, sectia de combaterea eroziunii solului, desecari si dezvoltare rurala si sectia statii de pompare si constructii hidrotehnice.
Al treilea compartiment, este cel economic, acoperind activitatea financiar-contabila.
Se preconizeaza ca, in perioada imediat urmatoare SC ISPIF SA, impreuna cu sectorul de cercetare existent in prezent la Statiunea de Cercetari pentru Irigatii si Drenaje, Baneasa-Giurgiu sa se constituie intr-un Institut National, care va avea ca sarcina principala sa stabilesc, impreuna cu Directia de Imbunatatiri Funciare din MAAP si cu SNIF, strategiile si politicile de dezvoltare, obiectivele de interes national, precum si fundamentarea programelor de investitii in continuare.
Institutul va avea de asemenea, sarcina de a continua intr-un ritm sustinut elaborarea strategiilor de continuare a studiilor si cercetarilor privind reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea si adaptarea la economia de piata a amenajarilor de imbunatatiri funciare.
In masura in care se va intelege, de catre factorii responsabili, sa fie folosit cu eficienta, Institutul National va putea avea un rol deosebit in elaborarea studiilor de viabilitate si de privatizare in fiecare amenajare complexa, studii care vor fi indispensabile in fundamentarea programului de restructurare a sectorului de imbunatatiri funciare care se preconizeaza sa se elaboreze cu Banca Mondiala in perioada imediat urmatoare.




Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 07:07 PM
Mesaj #11


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



NU !...n-am să donez nici măcar 1 €, plătesc taxe şi impozite.

Vă sugerez; mai puţină birocraţie şi mai multă inginerie, HIDROGRAFICĂ . ptr. început.

SUCCES !...actualilor şi viitorilor guvernanţi şi-amintiţi-vă-ţi următoarele:
...perioada imediat premergătoare micii glaciaţiuni , ( pe la 1300 dacă nu mă-nşel) a fost anunţată avant la lettre de-o perioadă cu precipitaţii diluviene, apoi, o perioadă de secetă acută, datorită căreia au pierit câteva civilizaţii, inclusiv pe continentul american. REMEMBER !...

...nu-s specialist în domeniul respectiv, deci; nu este un promo.

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 3 2010, 07:10 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 3 2010, 07:09 PM
Mesaj #12


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Musafir.
mesaj Jul 4 2010, 11:16 AM
Mesaj #13





Guests






pe dr-eq, nu mü pot loga !..
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 4 2010, 03:26 PM
Mesaj #14


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Democratie originala, capitalism dâmbovitean,evident,de cumetrie, si-o administratie birocratizata pâna-n maduva oaselor, toate construite inept în ultimii 20 de ani.

S-a transformat România în S.C. Samariteanul S.R.L prin organizarea a fel-de-fel de teledon-uri ce-ncurajeaza cu succes; lenea, nesimtirea, neprofesionalismul si iresponsabilitatea.

Aceste chete nationale organizate de-aceeasi baieti "destepti", ce mai "ieri" actionau mediatic facând promo ptr. caritas-ul lui Stoica pe la Cluj, nu ostoiesc în strângerea de fonduri pentru "ajutorarea" celor din Moldova, ptr. a celor loviti de tsunami-ul de prin Haiti, sau ptr. cine mai stie ce napastuiti ai soartei loviti crunt, de vreo catastrofa.

Cine-mi garanteaza, ca suma donata, chiar va ajunge la cei ce au nevoie într-adevar d-acesasta suma si nu este cheltuita de catre nu stiu cine, pe cine stie ce produse de-o calitate îndoielnica a vreunui S.R.L apartinând tot unui baiat "destept", sau pe niscaiva produse cu termen de garantie în prag de expirare ?...

Aceste donatii, daca char se doreste a fi facute, se poate face în conturile crucii rosii românesti, a filialei românesti a unicef, sau în conturi constituite în clar si însotite de mesaje clare de responsabilizare a respectivei comunitati locale calamitate, însotite de penalizari dure, chiar si dpdv. juridic.
Pana cand baietii "destepti" ai urbelor isi vor insusii donatiile, iar cei ce sunt intr-adevar loviti de soarta si mai neputinciosi din fire sau lipsiti de tupeul tranzitiei autohtone, vor ramane, ca de fiecare data, cu ochii-n Soare???.. atat la propriu cat si la figurat !!!...

Daca chiar se doresc aceste donatii, atunci se poate constitui un cont special manageriat, în vederea realizarii de catre specialisti regularizari hidrografico-hidrotehnice a Siretului din Nord si pâna-n Sud, etc,etc...

Altfel, de fiecare data se va continua asteptarea donatiilor, în aceeasi nota, toti vor astepta banii cuiva ptr. a-si putea recupera paguba calamitata, ptr. "a se descurca" pe moment, ca doar "neam" învatat cu pomenile, cu hranirea sperantelor, tot ceea ce-i oferit moka si nu implica straduinta,capabilitate de efort personal dtpdv inclusiv civic,în vederea rezolvarilor definitive a unor situatii de forta majora ivite din doi-în-doi ani, cu tendinta de agravare, posibil; an-de-an, este cu mult mai comod,... n-asa?!


Este foarte comod sa sustii iresponsabilitatea prin donatii de genul, numai ca, are sa soseasca si acel moment când chiar nu se mai poate arunca întreaga responsabilitate a nerealizarilor din ultimii 20 de ani, pe umerii unui singur presedinte si-a unui singur guvern.

Apropos: cele aproape 3,5 Mld. € din fondul de dezvoltare, pe ce au fost cheltuite?...poate ne spune totusi cineva !...

Apropos²: Milionarii Ro. din top 300, n-au bunavointa de-a constitui un cont în care sa "doneze" (citeste investeasca) minimum cate 500.000€ ptr. amenajarea hidrografico-hidrotehnica Siret ?...Succes!...

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 4 2010, 03:30 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
rammstein
mesaj Jul 4 2010, 03:45 PM
Mesaj #15


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 2 344
Inscris: 7-April 10
Utilizatorul numarul: 19 455



Felicitari pt. demers. Ai nevoie de un Sancho Panza? Nu-i o postura dezirabila pt. mine, da asta este. Sau sa cred ca de la anul, chiar de la anul, vom fi tara lui yes we can? unsure.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 4 2010, 04:25 PM
Mesaj #16


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (rammstein @ Jul 4 2010, 03:45 PM) *
Felicitari pt. demers. Ai nevoie de un Sancho Panza? Nu-i o postura dezirabila pt. mine, da asta este. Sau sa cred ca de la anul, chiar de la anul, vom fi tara lui yes we can? unsure.gif


...caută şi-o Dulcineea,căreia să-i dedicăm, numai să dea bine pe "sticlă" !...c-altfel o să râdă de noi; atât Rosinanta cât şi autohtonele curci plouate !... biggrin.gif
yeswecan.dipdive.com/#/~/videoplayer/0/169/2207/~


Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 4 2010, 04:34 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Wassile Porojan.
mesaj Jul 4 2010, 07:16 PM
Mesaj #17





Guests






Citeaza (rammstein @ Jul 4 2010, 03:45 PM) *
Felicitari pt. demers. Ai nevoie de un Sancho Panza? Nu-i o postura dezirabila pt. mine, da asta este. Sau sa cred ca de la anul, chiar de la anul, vom fi tara lui yes we can?

Adica, de la anul vom pune de sanki in fruntea tarii cat mai multi colorati?
Intreb si eu.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_xxx.
mesaj Jul 5 2010, 12:15 PM
Mesaj #18





Guests






ma cam indoiesc de asta.
cum naiba sa pui orasul galati in albia majora..
sau orasul dorohoi, sau care orase mai sunt..
si sate intregi..
da-o incolo nu e chiar asa de majora albia aia.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 5 2010, 03:07 PM
Mesaj #19


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (xxx @ Jul 5 2010, 12:15 PM) *
ma cam indoiesc de asta.
cum naiba sa pui orasul galati in albia majora..
sau orasul dorohoi, sau care orase mai sunt..
si sate intregi..
da-o incolo nu e chiar asa de majora albia aia.



...o evidenţă, mai mult decât pur teoretică, este faptul că; prin intermediul cunoaşterii dobândim calităţi ce pot completa şi corecta lipsurile naturii, numai că;... trebuie !...să şi dorim dobândirea acestei putinţe, sad.gif domnul/na @trinomadic/ă XXX !...
...evident, în albia majoră a râului nu-i construit întregul spaţiu urban, ci numai extensiile sale , pe care le-au construit indivizi lipsiti de orice viziune preventivă împotriva dezastrelor şi-a calamităţilor naturale de orice fel,... "omnium rerum homo mesura est". educaţie, lege şi ordine mon cher, altfel..." natura non facit factus iinné".
unsure.gif

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 5 2010, 03:09 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 08:53 AM
Mesaj #20





Guests






Citeaza (echo @ Jul 3 2010, 07:07 PM) *
NU !...n-am să donez nici măcar 1 €, plătesc taxe şi impozite.



Citeaza (echo @ Jul 4 2010, 03:26 PM) *
Apropos²: Milionarii Ro. din top 300, n-au bunavointa de-a constitui un cont în care sa "doneze" (citeste investeasca) minimum cate 500.000€ ptr. amenajarea hidrografico-hidrotehnica Siret ?...Succes!...



laugh.gif

"Ask not what your country can do for you but what you can do for your country."
John F. Kennedy
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Vine valul, si-mi ia...
mesaj Jul 6 2010, 10:04 AM
Mesaj #21





Guests






Citeaza (Till @ Jul 6 2010, 08:53 AM) *
"Ask not what your country can do for you but what you can do for your country."
John F. Kennedy

Asa o fi, dar ai vazut ce buba mare a patit daca a zis-o?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 10:12 AM
Mesaj #22





Guests






Citeaza (Vine valul, si-mi ia.. @ Jul 6 2010, 10:04 AM) *
Asa o fi, dar ai vazut ce buba mare a patit daca a zis-o?

ei, atunci stati ca prostii cu apa pâ'n la koor, si mândri nevoie mare ca nu ati zis ca chennedy, ca si ililescu a zis ca nici americanii nu au descoperit cine l-a'mpuscat, doar nu ?



Când o sa va arda la buzunar o sa ziceti din nou ca sa va dea FMI-ul bani laugh.gif

http://stirileprotv.ro/stiri/social/agrost...-cu-inca-8.html
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Vine valul, si-mi ia...
mesaj Jul 6 2010, 10:28 AM
Mesaj #23





Guests






Citeaza (Till @ Jul 6 2010, 10:12 AM) *
ei, atunci stati ca prostii cu apa pâ'n la koor, si mândri nevoie mare ca nu ati zis ca chennedy, ca si ililescu a zis ca nici americanii nu au descoperit cine l-a'mpuscat, doar nu ?
Când o sa va arda la buzunar o sa ziceti din nou ca sa va dea FMI-ul bani

se facea haz de macaz. ca atare, te declar nefu.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 10:38 AM
Mesaj #24





Guests






Citeaza (Vine valul, si-mi ia.. @ Jul 6 2010, 10:28 AM) *
se facea haz de macaz. ca atare, te declar nefu.

zi-i si lu tanti asta ca tu stateai pe ciuci si faceai haz de macaz pe când scuipai seminte printre dinti.
Poate ea te crede. Ia vezi.


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Vine valul, si-mi ia...
mesaj Jul 6 2010, 11:16 AM
Mesaj #25





Guests






Citeaza (Till @ Jul 6 2010, 10:38 AM) *
zi-i si lu tanti asta ca tu stateai pe ciuci si faceai haz de macaz pe când scuipai seminte printre dinti.
Poate ea te crede. Ia vezi.


pe scurt, manele asculti tu si familia ta in timp ce freci menta. laugh.gif
eu am cedat primul, discutia era despre "la ce e/a fost bun ISPIF-ul".
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 6 2010, 12:06 PM
Mesaj #26


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (Till @ Jul 6 2010, 08:53 AM) *
laugh.gif

"Ask not what your country can do for you but what you can do for your country."
John F. Kennedy



...mda !...un citat folosit conjuncturalo-propagandistic, de fiecare data in favoarea statului ( in speta, "cacare" stat ?... cumva RO?)... dacă tot te freacă ridichea de-acel concept de stat şi-acea atitudine individuală (iluzorii de altfel), atunci citeşte-o şi p-asta: (evident redată-n limba celor ce se consideră a face tot ceea ce depinde de ei ptr. respectarea, drepturilor omului, in the World tongue.gif )

United Nations A/RES/40/34

A/RES/40/34
29 November 1985
96th plenary meeting

Declaration of Basic Principles of Justice
for Victims of Crime and Abuse of Power


................................................................................
...

B. Victims of abuse of power

"18. "Victims" means persons who, individually or collectively, have suffered
harm, including physical or mental injury, emotional suffering, economic loss
or substantial impairment of their fundamental rights, through acts or
omissions that do not yet constitute violations of national criminal laws but
of internationally recognized norms relating to human rights.

19. States should consider incorporating into the national law norms
proscribing abuses of power and providing remedies to victims of such abuses.
In particular, such remedies should include restitution and/or compensation,
and necessary material, medical, psychological and social assistance and
support.

20. States should consider negotiating multilateral international treaties
relating to victims, as defined in paragraph 18.

21. States should periodically review existing legislation and practices to
ensure their responsiveness to changing circumstances, should enact and
enforce, if necessary, legislation proscribing acts that constitute serious
abuses of political or economic power, as well as promoting policies and
mechanisms for the prevention of such acts, and should develop and make
readily available appropriate rights and remedies for victims of such acts."

http://www.un.org/documents/ga/res/40/a40r034.htm





Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 12:22 PM
Mesaj #27





Guests






Citeaza (echo @ Jul 6 2010, 12:06 PM) *
...mda !...un citat folosit conjuncturalo-propagandistic, de fiecare data in favoarea statului ( in speta, "cacare" stat ?... cumva RO?)...


esti off -topic, alpha bravo charlie echo laugh.gif
si cine-ti imaginezi tu ca-ti citeste ineptiile însirate pe juma de pagina ?

iesti afara
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 12:26 PM
Mesaj #28





Guests






Citeaza (Vine valul, si-mi ia.. @ Jul 6 2010, 11:16 AM) *
discutia era despre "la ce e/a fost bun ISPIF-ul".

ispifu ?
pai ispifu a facut exact ceea ce ati facut toti în tara aia : glume grosolane, hahaituri de râs grobiane si furt si trisat din orice pozitie.
Acuma va mirati filosofic si inocent "ca de ce ?" si va întrebati paukerian "cine'i de vina" ?
Si întindeti mâna cu glasuri behaite la FeMeI, sa va mai arunce un gologan.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
echo
mesaj Jul 6 2010, 12:53 PM
Mesaj #29


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 1 690
Inscris: 8-June 10
Utilizatorul numarul: 21 034



Citeaza (Till @ Jul 6 2010, 12:26 PM) *
ispifu ?
pai ispifu a facut exact ceea ce ati facut toti în tara aia : glume grosolane, hahaituri de râs grobiane si furt si trisat din orice pozitie.
Acuma va mirati filosofic si inocent "ca de ce ?" si va întrebati paukerian "cine'i de vina" ?
Si întindeti mâna cu glasuri behaite la FeMeI, sa va mai arunce un gologan.

huh.gif ... "auzi" măi ,... beta Tilli-dili-billy a lu' Miau fâs-poc, contextual , cam greu cu rongleza şi mai ales cu discernerea sensului eclectic al pct-ului 12.... da' no hai ciao-pac!..treacă de la mine, inundatule . biggrin.gif


(and Abuse of Power)

Aceasta postare a fost editata de echo: Jul 6 2010, 01:02 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Till.
mesaj Jul 6 2010, 01:08 PM
Mesaj #30





Guests






Citeaza (echo @ Jul 6 2010, 12:53 PM) *
huh.gif ... "auzi" măi ,... beta Tilli-dili-billy a lu' Miau fâs-poc, contextual , cam greu cu rongleza şi mai ales cu discernerea sensului eclectic al pct-ului 12.... da' no hai ciao-pac!..treacă de la mine, inundatule .


ohmy.gif
auzi, constipatule, ia mai citeste odata, ia vezi, tu pricepi ceva din ce-ai debitat ?
ca în afara de scârtzâieli onomatopeicee cu iz de intelighentia fâsâita nu reiese nimic din mesajul tau.
Sau ma rog.
Iese.
O miasma de pintea haiducul manelist.
Go to the top of the page
 
+Quote Post

3 Pagini V   1 2 3 >
Reply to this topicStart new topic
2 Utilizatori care citesc acest topic (2 Musafiri 0 Useri anonimi)
0 Membri:

 



RSS Lo-Fi Version acum este: 17th November 2018 - 09:13 AM