IPB
X   Mesaj de pe site
(Mesajul se va inchide in 2 secunde)

Bine ati venit pe Forumul Hotnews!
Cititi regulamentul Forumului inainte de a publica.

4 Pagini V  < 1 2 3 4 >  
Reply to this topicStart new topic
> Mergeti la psihiatru sau terapeut?, cu criza la psihiatru
Vizitator_ady.
mesaj May 11 2009, 11:13 AM
Mesaj #31





Guests






Potrivit Centrelor Americane pentru Controlul Bolilor, pe parcursul unuia dintre anii trecuţi, în Statele Unite,
numărul tinerilor care au murit prin sinucidere a fost mai mare decât numărul total al tinerilor care au murit
din cauza cancerului, a bolilor cardiovasculare, a bolii SIDA, a malformaţiilor congenitale, a accidentelor vasculare cerebrale,
a pneumoniei, a gripei şi a bolilor pulmonare cronice
. Un alt fapt alarmant ar fi creşterea extraordinar de mare a
numărului de sinucideri în rândul tinerilor având vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani.

Poate fi prevenită sinuciderea unui adolescent? În unele cazuri, da! „Statisticile arată că multe suiciduri
sunt de fapt precedate de tentative de suicid sau de aluzii ori avertismente“, scrie dr. Kathleen McCoy
.
„Când adolescentul vostru face doar aluzie la intenţiile sale suicidare, e momentul să fiţi foarte atenţi şi poate chiar să apelaţi la ajutor de specialitate.“


Amploarea pe care o ia depresia în rândul adolescenţilor scoate în evidenţă necesitatea
ca părinţii şi ceilalţi adulţi să ia în serios orice semn dat de un tânăr că ar avea intenţia
să-şi pună capăt zilelor.
„În aproape toate cazurile de suicid pe care le-am
analizat, semnele ce indicau intenţiile adolescentului au fost fie trecute cu vederea, fie minimalizate“,
scrie dr. Andrew Slaby în cartea sa No One Saw My Pain (Nimeni nu a văzut cât sufeream).
„Membrii familiei şi prietenii n-au înţeles cât de mari erau schimbările pe care le observau la adolescent.
Ei s-au concentrat asupra efectelor, nu asupra cauzei problemei şi, prin urmare, diagnosticul pus a fost fie «probleme familiale»
, fie «consum de droguri», fie «anorexie». În unele cazuri s-au tratat furia, confuzia mentală şi iritabilitatea,
dar nu depresia. Cauza problemei a rămas nerezolvată, continuând să-l macine pe adolescent şi să-i facă viaţa amară.“


Mesajul e cât se poate de clar: Luaţi în serios orice semn ce indică intenţii de sinucidere!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Vizitator_Alin..
mesaj May 11 2009, 02:50 PM
Mesaj #32





Guests






nu contest pregatirea si rezultatele obtinute de anumiti pacienti mergand la psihoterapeuti.
din punctul meu de vedere aceasta cale de rezolvare a problemelor are sanse reduse de reusita, sau chiar daca in aparenta prbl s-a rezolvat, nu m-as mira sa recidivati.
eu va dau un sfat: mergeti periodic la un duhovnic in biserica Ortodoxa si traiti o viata de crestin. cum se face asta ? mergeti duminica de duminica la Sf. Liturghie, stati pana la final si mai ales cascati urechile la predica. raspunsul o sa va vina de la sine. o sa va ia ceva timp asta, dar rezultatele o sa va uimeasca. n-o sa fiti doar surprinsi ca ati scapat de prbl care va framantau initial, mult mai mult, o sa aveti impresia ca v-ati nascut din nou !
vorba cuiva de mai devreme; sunt ff multe de spus.
eu asta cred ca e inceputul pt rezolvarea problemelor de orice fel.
A ! si nu mai cautati cauza pe nu stiu unde ! V-o zic eu: PACATUL e cauza.

Mantuire sa ne dea Domnul si Maica Domnului cu noi cu toti !
Amin !
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ady.
mesaj May 12 2009, 08:05 AM
Mesaj #33





Guests






Exista pareri si pareri...Totusi este important ca persoana bolnava sa consulte un medic de specialitate...Dezechilibrul chimic la nivelul creierului necesita tratament .....Consultarea unui specialist va poate ajuta mult...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ady.
mesaj Jul 10 2009, 02:09 PM
Mesaj #34





Guests






DEPRESIA POST-PARTUM

Expresia „depresie post-partum“ defineşte episoadele depresive ulterioare parturiţiei, sau naşterii.
Acestea pot apărea după orice naştere, nu doar după prima, sau chiar în urma unui avort spontan ori a unei întreruperi de sarcină.
Multe femei sunt cuprinse de o stare de melancolie, numită şi „baby blues“,
caracterizată prin tristeţe moderată, anxietate, iritabilitate, schimbări bruşte de dispoziţie şi oboseală. Această stare depresivă e normală şi de scurtă durată, dispărând de la sine în decurs de zece zile de la naştere, fără a fi necesară intervenţia medicului.

Depresia post-partum nu are o singură cauză, clar definită. Factorii ce concură la instalarea tulburării se pare că sunt atât de natură fizică, cât şi de natură psihologică. Un factor fizic ar putea fi scăderea drastică în primele 24–48 de ore de la parturiţie a nivelului de estrogen şi de progesteron, până sub valorile de dinainte de concepţie. Acest proces generează o schimbare bruscă în starea fiziologică a organismului. Astfel, depresia este declanşată exact aşa cum sunt declanşate schimbările de dispoziţie înainte de menstruaţie. S-ar putea ca şi nivelul hormonilor secretaţi de tiroidă să scadă după naştere. Bolnava prezintă simptome foarte asemănătoare cu cele ale depresiei. Acestea sunt motivele pentru care cercetătorii numesc depresia post-partum o „tulburare biochimică şi hormonală“.
Este demnă de reţinut ipoteza pe care o emite un buletin medical, potrivit căreia depresia post-partum poate fi cauzată de un dezechilibru alimentar, probabil de un deficit de vitamina B-complex.
Alţi factori care pot duce la instalarea depresiei sunt oboseala şi lipsa somnului.
De asemenea, factorii de natură psihologică, precum o sarcină neplanificată, o naştere prematură, pierderea libertăţii, îngrijorarea cu privire la aspectul exterior şi lipsa sprijinului din partea altora, pot agrava depresia.

Mai mult decât atât, există numeroase concepţii greşite referitoare la ce înseamnă a fi mamă.
Acestea joacă un anumit rol în accentuarea stării de depresie şi o pot determina pe lăuză să se simtă incompetentă. Printre astfel de concepţii se numără ideea că deprinderile materne sunt instinctive, că legătura dintre mamă şi copil se înfiripă imediat, că bebeluşul este perfect şi nu se agită niciodată şi că femeia care tocmai a născut trebuie să fie o mamă desăvârşită. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa. Mama dobândeşte treptat deprinderile materne. Adesea legătura dintre ea şi copil se consolidează în timp. De asemenea, unii sugari sunt mai uşor de îngrijit decât alţii, iar nici o mamă nu e o superfemeie.....
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ady.
mesaj Jul 10 2009, 02:15 PM
Mesaj #35





Guests






Ce se poate face? Oare nu ai altă soluţie decât să suporţi situaţia? Este o adevărată mângâiere să ştim că, potrivit ultimelor cercetări, această formă de depresie este temporară şi poate fi tratată. Biroul pentru Sănătatea Femeilor afirmă că, în cazul în care simptomele sunt uşoare, odihna şi sprijinul familiei ar putea fi suficiente. Însă, dacă depresia te împiedică să te comporţi normal, este necesară consultarea unui medic.
Tratamentele obişnuite sunt medicaţia pe bază de antidepresive, discuţiile cu un specialist în sănătate mintală, terapia hormonală sau o combinaţie a acestora, în funcţie de gravitatea cazului. Îngrijirea de tip mamă-cangur, care constă în ţinerea sugarului lipit de pieptul mamei, poate ameliora starea de depresie a lăuzei. Există şi alte tipuri de tratamente, precum cel naturist, acupunctura şi remediile homeopatice.

Există, totuşi, anumite lucruri pe care le poţi face singură ca să depăşeşti situaţia. Printre acestea se numără consumarea unor alimente nutritive (precum fructe, legume şi cereale integrale), evitarea cofeinei, a alcoolului şi a zahărului şi efectuarea cu moderaţie a exerciţiilor fizice. De asemenea, când bebeluşul doarme, ar fi bine să tragi câte un pui de somn.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ady.
mesaj Jul 14 2009, 04:53 PM
Mesaj #36





Guests






Care ar putea fi cauzele depresiei la adulti si tineri?

Mulţi specialişti în sănătate mintală consideră că un rol important în depresie îl are un dezechilibru biochimic la nivelul creierului.
Acest dezechilibru poate fi transmis genetic, întrucât cercetătorii au descoperit că adolescenţii care au un părinte ce suferă de depresie sunt mult mai expuşi riscului de a suferi de aceeaşi boală. „În majoritatea cazurilor, copiii depresivi au cel puţin unul dintre părinţi care suferă de depresie“, se arată în cartea Lonely, Sad and Angry (Singur, trist şi furios).

Acest lucru dă naştere următoarelor întrebări: Este depresia într-adevăr moştenită? Sau copiii pur şi simplu învaţă să fie deprimaţi, deoarece trăiesc lângă un părinte suferind? E greu de răspuns, întrucât creierul este incredibil de complex, cum, de altfel, sunt şi mulţi alţi factori care ar putea cauza depresia la adolescenţi.

Depresia a fost numită o problemă de familie, şi aceasta pe bună dreptate.
Aşa cum s-a arătat deja, ar putea exista o componentă genetică prin care să se transmită de la o generaţie la alta predispoziţia la depresie. Dar şi mediul familial ar putea avea un rol important. „Copiii ai căror părinţi abuzează de ei sunt expuşi unui risc mai mare de a suferi de depresie“, scrie dr. Mark S. Gold. „La fel se întâmplă şi cu cei ai căror părinţi sunt exagerat de critici şi se concentrează asupra lipsurilor copilului.“ Depresia poate apărea şi când părinţii sunt exagerat de protectivi şi îşi sufocă copilul cu prea multă afecţiune. E interesant însă ce a descoperit o cercetătoare: Copiii sunt chiar mai predispuşi la depresie când părinţii nu arată faţă de ei nici un interes.

Însă nu trebuie să tragem concluzia că toţi adolescenţii depresivi au ajuns aşa din cauza modului greşit în care au fost crescuţi de părinţii lor. Dacă am generaliza astfel lucrurile, am ignora mulţimea de alţi factori ce pot contribui la această problemă. Totuşi, în unele cazuri mediul familial constituie o mărime decisivă în ecuaţia noastră. „Copiii care trăiesc în familii în sânul cărora există în permanenţă tensiuni între părinţi sunt expuşi unui risc mai mare de a suferi de depresie decât copiii care trăiesc în medii mai puţin agitate“, scrie dr. David G. Fassler. „Un motiv ar fi că părinţii aflaţi tot timpul în conflict sunt atât de absorbiţi de disputele lor, încât neglijează necesităţile copiilor lor. Alt motiv ar fi că cei mici sunt adesea obiectul certurilor părinţilor, ceea ce poate da naştere în aceşti copii la sentimente de vinovăţie, mânie şi resentimente.“

Mai sunt şi alţi factori. De exemplu, unii specialişti spun că factorii de mediu (cum ar fi o alimentaţie deficitară, toxinele şi dependenţa de substanţe) pot cauza şi ei depresie. Alţii consideră că şi anumite medicamente (cum ar fi unele antihistaminice şi tranchilizante) pot avea o influenţă. De asemenea, se pare că deosebit de vulnerabili la depresie sunt copiii cu tulburări de învăţare, probabil pentru că le scade respectul de sine când îşi dau seama că nu pot ţine pasul cu colegii de şcoală.....
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Nov 29 2009, 04:12 PM
Mesaj #37





Guests






Din pacate depresia face tot mai multe victime.
Depresia clinica nu este o stare trecatoare de melancolie ,ci o tulburare ce afecteaza majoritatea activitatilor bolnavului.

Depresia se poate manifesta prin insomnie,durere,iritabilitate ,sentiment permanent de tristete,plans,oboseala etc

Recunoasterea faptului ca ai depresie poate creea de asemenea un sentiment de rusine si teama de a nu fi respins de apropiati.
Exista mai multe tipuri de depresie:
-DEPRESIA MAJORA -daca nu este tratata simtomele ei sunt destul de grave si pot dura sase luni sau mai mult,afectand toate aspectele vietii bolnavului.
-TULBURAREA BIPOLARA-cunoscuta ca psihoza maniaco-depresiva.Bolnavii trec dintr-o stare in alta, de la episoade lungi de hiperactivitate intensa (manie) la episoade de tristete coplesitoare (depresie )
-DISTIMIA-nu este debilitanta ca depresia majora,totusi simtomele ei pot afecta viata bolnavuui.Unii pot avea episoade de depresie majora.
DEPRESIA POST-PARTUM.-tulburare afectiva de care sufera multe mame dupa ce nasc.
TULBURAREA AFECTIVA SEZONIERA-se manifesta in special toamna si iarna cand lumina solara este insuficienta.De obicei dispare in timpul primaverii si al verii.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Nov 29 2009, 04:25 PM
Mesaj #38





Guests






Cei ce sufera de depresie clinica au nevoie de mult sprijin,inclusiv de asistenta medicala.Ignorarea depresiei poate fi periculoasa,deoarece netratata poate pune viata in pericol.Medicii pot alina suferinta multor bolnavi de depresie.
Atentie.Exista unele cauze care pot contribui la neurmarea unui tratament sau consultarea unui medic.In ciuda acestui lucru, dv. impreuna cu partenerul sau cu un prieten apropiat car va intelege,cautati la medic tratamentul adecvat si urmati-l.Nu-l intrerupeti decat la recomandarea medicului.

Da ,depresia produce multa durere.Totusi cel care intelege cel mai bine situatia dv. este Dumnezeu.Cu privire la acest lucru ,El ne asigura :
"Am chemat numele tău, o, Iehova, din groapa cea mai adâncă.
 Ascultă-mi glasul! Nu-ţi astupa urechea la rugămintea mea de alinare, la strigătul meu de ajutor!
Te-ai apropiat în ziua în care te-am chemat. Ai spus: „Nu-ţi fie frică!“ Plangeri 3:55-57

Asadar, pe langa faptul ca consultati un medic si urmati un tratament rugati-va lui Dumnezeu.El va poate oferi mangaierea si puterea necesara.....
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 11:29 AM
Mesaj #39





Guests






Nu trebuie trecut cu vederea nici impactul considerabil pe
care îl poate avea depresia asupra celorlalţi membri ai familiei.
Un specialist spune următoarele: „Când o persoană iubită suferă de depresie,
trăieşti în permanenţă cu un sentiment de nesiguranţă, neştiind niciodată când
îşi va reveni dintr-un episod depresiv sau când va cădea în altul.
Simţi probabil un gol imens — chiar durere sau mânie. Simţi că viaţa şi-a schimbat cursul firesc, poate pentru totdeauna“.

În multe cazuri, copiii pot sesiza când un părinte suferă de depresie.
„Copilul unei mame depresive devine foarte sensibil la stările ei emoţionale,
observând cu atenţie chiar şi cea mai mică schimbare de dispoziţie“, acelasi specialist..
Dr. Carol Watkins afirmă că, în cazul copiilor care au un părinte depresiv,
„există o probabilitate mai mare de a avea tulburări de comportament,
dificultăţi de învăţare şi de integrare socială sau chiar de a se îmbolnăvi de depresie“.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 11:35 AM
Mesaj #40





Guests






TULBURAREA BIPOLARA

Depresia e într-adevăr greu de suportat. Ea poate fi însoţită însă şi de manie,
caz în care vorbim despre tulburare bipolară.
În The Harvard Mental Health Letter se afirmă că, în perioada de manie, bolnavii bipolari
„pot fi insuportabili, amestecându-se în treburile altora şi încercând să domine,
iar euforia lor necugetată se poate schimba brusc în iritabilitate sau furie“.

O bolnava îşi aminteşte de perioada când avea accese de manie.
Iată ce mărturiseşte ea: „Aveam o energie extraordinară.
Mulţi îmi spuneau că sunt o superfemeie. Oamenii îmi ziceau:
«Aş vrea să fiu ca tine». Deseori mă simţeam foarte puternică, în stare să realizez orice.
Efectuam exerciţii fizice cu frenezie. Făceam toate treburile zilnice
şi nu dormeam decât două, trei ore pe noapte.
Cu toate acestea, mă trezeam cu aceeaşi energie debordantă“.
După un timp însă, totul începea să se întunece. „Când eram în culmea euforiei“,
ne spune ea, „simţeam o agitaţie undeva înăuntrul meu,
ca un motor pe care nu-l puteam opri. Într-o clipă, exuberanţei îi luau locul
agresivitatea şi o dorinţă distructivă. Fără nici un motiv, îi atacam verbal pe
unii membri ai familiei mele. Eram furioasă, plină de ură şi nu mă puteam
controla deloc. După o astfel de ieşire înspăimântătoare, brusc
eram epuizată, extrem de deprimată şi îmi venea să plâng.
Mă simţeam fără valoare şi rea. Totuşi, uneori îmi recăpătam
numaidecât exuberanţa, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat“.

Comportamentul imprevizibil al bolnavului bipolar creează confuzie în familie.
O sotie al cărei soţ suferă de tulburare bipolară, mărturiseşte:
„E derutant să-ţi vezi soţul fericit şi volubil şi, dintr-o dată, abătut şi retras.
E o adevărată luptă pentru noi să acceptăm că el nu-şi poate controla stările“
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 11:46 AM
Mesaj #41





Guests






Dar care sunt cauzele tulburării bipolare? Poate fi vorba de factori genetici
mai puternici decât în cazul depresiei. Iată ce afirmă American Medical Association:
„Potrivit unor studii ştiinţifice, probabilitatea ca depresia bipolară să
apară la membrii apropiaţi ai familiei — părinţi, fraţi, copii —
ai celor ce suferă de această boală este de 8 până la 18 ori mai mare decât la membrii
apropiaţi ai familiei persoanelor sănătoase. Mai mult, dacă un membru
al familiei suferă de depresie bipolară, eşti mai vulnerabil la o depresie majoră“.

Spre deosebire de depresie, tulburarea bipolară pare să-i afecteze pe
bărbaţi şi pe femei în egală măsură. De cele mai multe ori, ea se manifestă
în primii ani ai vieţii de adult, însă au fost şi cazuri diagnosticate în
adolescenţă sau în copilărie. Cu toate acestea, chiar şi unui specialist
îi poate fi foarte greu să analizeze simptomele şi să stabilească
diagnosticul corect. „Între bolile psihice, tulburarea bipolară e un cameleon,
schimbându-şi «culoarea» de la un pacient la altul şi de la un episod la altul, chiar
la acelaşi pacient“, scrie dr. Francis Mark Mondimore, de la Facultatea
de Medicină a Universităţii Johns Hopkins. „E o fantomă înveşmântată în
mantia întunecată a melancoliei; îşi învăluie insidios victima, după care
dispare pentru câţiva ani, ca apoi să revină, însă înveşmântată în strălucitoarea, dar mistuitoarea manie.“

Evident, tulburările de dispoziţie sunt greu de diagnosticat, dar e şi mai greu de trăit cu ele. Totuşi bolnavii nu sunt lipsiţi de speranţă.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 11:52 AM
Mesaj #42





Guests






Pe langa consultarea unui medic si urmarea unui tratament
adecvat,mulţi dintre cei care suferă de depresie au găsit mângâiere citind Biblia şi
apropiindu-se mai mult de Dumnezeu prin intermediul rugăciunii.
Iată ce asigurare ne dă Biblia: „DOMNUL este aproape de cei cu inima zdrobită şi mântuieşte pe cei cu duhul înfrânt“. — Psalmul 34:18.

E adevărat, Biblia este o carte veche. Totuşi, sfaturile ei sunt la fel de practice azi ca
şi în vremurile în care a fost scrisă. De ce? Deoarece, chiar dacă timpurile s-au schimbat,
natura umană a rămas aceeaşi. Ne confruntăm cu aceleaşi probleme fundamentale ca
şi generaţiile anterioare. Diferenţa e că în prezent aceste probleme sunt mai mari şi mai larg răspândite.
Dar mai există un motiv pentru care Biblia e deosebit de practică: ea este inspirată
de Dumnezeu . Fiind Creatorul nostru, el ştie de ce anume avem nevoie
ca să ne bucurăm de viaţă şi să găsim satisfacţie alaturi de cei dragi noua...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 04:12 PM
Mesaj #43





Guests






Depresia poate avea multe cauze.Unele dintre aceste cauze pot fi dobandite pe parcursul vietii.Viata de familie nefericita poate fi o sursa de stres care poate conduce la depresie.CUM PUTEM AVEA O VIATA DE FAMILIE FERICITA ?
Va invit sa cititi topicul care poarta acest nume ,unde cu siguranta veti gasi multe idei utile cu privire la problemele din viata de familie si modalitati practice de rezolvare a acestora.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 3 2009, 04:15 PM
Mesaj #44





Guests






Topicul :CUM POTI AVEA O VIATA DE FAMILIE FERICITA , se afla la pagina 3 a acestui subforum.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ELENA.
mesaj Dec 3 2009, 07:38 PM
Mesaj #45





Guests






Citeaza (lonely @ Feb 10 2009, 01:08 PM) *
De la o vreme toti oamenii din jurul meu sunt stresati, isi pierd locurile de munca, au probleme in afaceri sau de alta natura. Am inceput sa am cosmaruri ca imi pierd locul de munca sau ca ma calca masinile si mi se intampla diverse grozavii. La stiri vad numai morti, crime, recesiune, criza. Sunt bombardat zilnic numai cu mesaje negative si ma gandesc sa merg la un terapeut. As vrea sa stiu daca a fost cineva in situatia mea sau inca mai este si ce solutii a avut? Ati merge la un terapeut?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Dec 31 2009, 11:29 AM
Mesaj #46





Guests






Se estimează că, la nivel mondial, 1 din 4 oameni vor suferi la un moment dat în viaţă de o boală mintală. Având în vedere această statistică tulburătoare, probabilitatea ca un părinte, un copil, un frate sau un prieten al vostru să aibă o tulburare cerebrală este foarte mare. Ce puteţi face dacă o persoană dragă are o astfel de afecţiune?

Recunoaşteţi simptomele. E posibil ca o boală mintală să nu fie diagnosticată imediat. S-ar putea ca prietenii şi membrii familiei să pună simptomele pe seama schimbărilor hormonale, a unor afecţiuni fizice, a unor defecte de personalitate sau să considere că sunt consecinţele unor situaţii dificile. Totuşi, schimbările semnificative în ce priveşte somnul, alimentaţia sau comportamentul pot indica o problemă mult mai gravă. Examinând persoana în cauză, un specialist poate recomanda un tratament eficient, în urma căruia calitatea vieţii bolnavului se poate îmbunătăţi considerabil.

Informaţi-vă. Cei ce suferă de o tulburare mintală, de obicei, nu prea pot să facă cercetări asupra propriei boli. Prin urmare, informaţiile obţinute din sursele cele mai recente şi demne de încredere vă pot ajuta să înţelegeţi prin ce trece bolnavul şi să vorbiţi deschis şi în cunoştinţă de cauză cu alţii.

Duceţi bolnavul la medic. Deşi unele tulburări mintale afectează pe termen lung bolnavul, mulţi pot avea o viaţă stabilă şi activă dacă beneficiază de tratament adecvat. Din nefericire, unii trăiesc ani de zile fără să primească ajutorul necesar. Exact aşa cum o afecţiune cardiacă gravă trebuie să fie ţinută sub observaţie de un specialist, o boală mintală necesită atenţia celor care ştiu cum s-o trateze. Medicii psihiatri, de exemplu, pot prescrie anumite medicamente care, dacă sunt luate cu regularitate, pot să ţină sub control schimbările de dispoziţie, să atenueze starea de anxietate şi să corecteze un mod de gândire anormal.

Îndemnaţi-l pe bolnav să accepte ajutorul. Cei ce suferă de tulburări mintale s-ar putea să nu fie conştienţi că au nevoie de ajutor. I-aţi putea totuşi sugera bolnavului să meargă la un anumit medic, să citească unele articole utile în acest sens sau să discute cu cineva care a depăşit cu bine o problemă asemănătoare. S-ar putea ca bolnavul să nu fie receptiv la sfaturile voastre. Însă acţionaţi imediat dacă persoana aflată în grija voastră riscă să-şi facă rău sieşi sau altora....


Aceste sugestii si in mod deosebit faptul de a cere ajutorul lui Dumnezeu,va pot ajuta sa treceti cu bine aceasta mare problema pentru dv.Biblia spune : „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu mâna dreaptă a dreptăţii Mele“. — Isaia 41:10.



Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_adriana.
mesaj Jan 28 2010, 07:07 AM
Mesaj #47





Guests






Si eu am trecut prin toate fazele astea... Mi-a trecut cand am inceput sa ma duc la biserica si sa citesc carti religioase. Mi-am dat seama ca nu suntem nemuritori iar moartea nu e un subiect de stiri, ci ceva natural, care se va intampla oricui la un moment dat. M-a ajutat mult rugaciunea si faptul ca am incercat sa imi fac viata frumoasa inconjurandu-ma de lucruri care imi fac placere,de prieteni...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_patrunjel.
mesaj Jan 28 2010, 07:20 AM
Mesaj #48





Guests






pentru problemele pe care le semnalezi tu, nu as pierde timpul pe la psihologi. o pastila mica si sigura, medicina a facut progrese mari, te scapa de anxietate si ganduri negre si in cateva luni te pune pe picioare.
du-te la un psihiatru bun si mult succes. toti trecem prin momente negre.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Augustin.
mesaj Jan 28 2010, 08:36 AM
Mesaj #49





Guests






Am 30 de ani si sunt depresiv de cel putin 10 ani. Nu imi gasesc un scop in viata.
Am incercat multe dar m-am plictisit imediat de absolut tot ce am incercat. Nu-mi place nimic.
In societate am o masca involuntara. Toata lumea ma place, toata lumea are nevoie de mine ca sa se simta ei mai bine. In singuratatea mea nu simt nimic pentru nimeni. Nici pentru persoanele pe care ar trebui sa le iubesc nici pentru persoanele pe care ar trebui sa le urasc. Cand ma gandesc la mine in viitor, imi imaginez ca stau singur undeva pe o veranda, fumez si ma uit in orizont.

Nu astept sa-mi spuna cineva ce sa fac cu viata mea sau sa mi se recomande o pastila magica. As vrea macar sa-mi imaginez altfel viitorul.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_ortance.
mesaj Jan 28 2010, 09:11 AM
Mesaj #50





Guests






Citeaza (anxiosu tulburat @ May 10 2009, 09:29 AM) *
Si eu sustin conceptul de psihoteratie ortodoxa .
Sunt rezident psihiatru in anul 3 si am cazuri clare rezolvate abordand problema crestin/ortodox .

Singurul reper in lumea sta nebuna si cazuta din moralitate trebuie sa fie Dumnezeu si morala crestina ...
O persoana labila , cu probleme psihice isi paote foarte restabili echilibrul prin organizarea unei vieti crestin ortodoxe .
Spovedania de exemplu are valoare de terapie .
Ar fi multe de spus .



Interesante concepte de tratament....trebuie sa recunosc ca nu seamana cu nimic din ce am invatat la stagiul de psihiatrie. Astept cu nerabdare publicarea rezultatelor obtinute in publicatii de specialitate.
De cand propovaduirea propriilor repere morale are valoare curativa? Va recomand un schimb de experienta la prestigiosul institut de moralizare Tanacu.
Primum Non Nocere dl doctor?



Am fost diagnostica in urma cu niste ani cu tulburare anxioasa cu atacuri de panica .
Am urmat un tratament medicamentos care a eliminat simptomele somatice prin faptul ca s-a repus la punct chimia creierului .
Insa ... Am primit o stare de pace ... de bucurie ... pe care le percepeam ca fiind false .
Medicatia reglase partea fizica a lucrurilor . Sufletul meu era gol .
Si am inceput cautarea . Nu am fost adepta evitarii confruntarii cu mine insumi . Anxietatea mea venea din neimpacarea cu mine , cu alegerile din trecut .
Cu ajutorul unui parinte duhovnic m-am impacat cu Dumnezeu .
De aici incolo , impacarea cu mine insumi a fost floare la ureche ....

Fara Dumnezeu sunt nimic . Suntem trup , minte , suflet si Duh . Trebuie sa avem grija de fiecare din acestea si sa le facem sa se inteleaga . Ortodoxia este starea naturala a spiritului nostru . Acolo , el se insanatoseste si se pune din nou in acord cu trupul si cu ratiunea noastra .

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Jan 28 2010, 10:43 AM
Mesaj #51





Guests






Citeaza (Augustin @ Jan 28 2010, 08:36 AM) *
Am 30 de ani si sunt depresiv de cel putin 10 ani. Nu imi gasesc un scop in viata.
Am incercat multe dar m-am plictisit imediat de absolut tot ce am incercat. Nu-mi place nimic.
In societate am o masca involuntara. Toata lumea ma place, toata lumea are nevoie de mine ca sa se simta ei mai bine. In singuratatea mea nu simt nimic pentru nimeni. Nici pentru persoanele pe care ar trebui sa le iubesc nici pentru persoanele pe care ar trebui sa le urasc. Cand ma gandesc la mine in viitor, imi imaginez ca stau singur undeva pe o veranda, fumez si ma uit in orizont.

Nu astept sa-mi spuna cineva ce sa fac cu viata mea sau sa mi se recomande o pastila magica. As vrea macar sa-mi imaginez altfel viitorul.

Faptul ca recunoasteti acest lucru este benefic deoarece sunteti constient ca aveti o problema...
Analizati sugestiile din acest topic si consultati un medic psihiatru capabil.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Jan 28 2010, 10:44 AM
Mesaj #52





Guests






Citeaza (adriana @ Jan 28 2010, 07:07 AM) *
Si eu am trecut prin toate fazele astea... Mi-a trecut cand am inceput sa ma duc la biserica si sa citesc carti religioase. Mi-am dat seama ca nu suntem nemuritori iar moartea nu e un subiect de stiri, ci ceva natural, care se va intampla oricui la un moment dat. M-a ajutat mult rugaciunea si faptul ca am incercat sa imi fac viata frumoasa inconjurandu-ma de lucruri care imi fac placere,de prieteni...

Faptul de a gasi sensul vietii este o ancora in fata problemelor vietii...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Musafir.
mesaj Jan 28 2010, 05:47 PM
Mesaj #53





Guests






Citeaza (lonely @ Feb 10 2009, 01:08 PM) *
De la o vreme toti oamenii din jurul meu sunt stresati, isi pierd locurile de munca, au probleme in afaceri sau de alta natura. Am inceput sa am cosmaruri ca imi pierd locul de munca sau ca ma calca masinile si mi se intampla diverse grozavii. La stiri vad numai morti, crime, recesiune, criza. Sunt bombardat zilnic numai cu mesaje negative si ma gandesc sa merg la un terapeut. As vrea sa stiu daca a fost cineva in situatia mea sau inca mai este si ce solutii a avut? Ati merge la un terapeut?


Iti sugerez sa te tratezi singur, citeste, studiaza psihologie individual. Iti recomand carti cumparate de pe internet de diversi autori, alegi ce vrei: - autohipnoza, controlul creierului dupa metoda Silva. Folosesc aceasta metoda de peste 16 ani, (nici nu auzise Romania de Silva). Am primit un curs din Ungaria.
Sunt eficiente. Nu te mai uita la TV, inlocuieste-l cu altceva ce-ti face placere, studiul unei carti, ingrijirea unei plante, a unui animal. Toate acestea te invata cum sa elimini stresul si durerea din viata ta!
Momentan nu avem psihoterapeuti in orice colt de tara in care sa ai incredere. Cei buni sunt in orasele mari si predau prin facultati.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_costi.
mesaj Jan 28 2010, 06:33 PM
Mesaj #54





Guests






psihologii-s mai nebuni chiar decat clientii lor. am cunoscut doua psiholoage in viata particulara si erau duseeee si am o amica deprimata care merge la psiholog de 2 ani (a schimbat 3) si nu se vede niciun efect. hai s-o spunem pe aia buna. psihologii sunt si ei oameni stresati, cu probleme, doar care cunoscu un pic mai bine parghiile psihicului uman. cea mai buna solutie vine de la sine, din interior, nu cu religie sau alte carti ci cu un pic de introspectie si liniste.
augustin, si eu am fix aceleasi trairi ca si tine dar sunt constient ca nu o sa scap niciodata de ele. pur si simplu traim intr-o societate mult prea bolnava ca sa ne fie bine psihic. am stat o perioada in noua zeelanda si ma vindecasem, incepeam sa vad limpede apoi am fost nevoit sa ma intorc in bucuresti si totul a reinceput. cand ai de-a face cu stress-ul zilnic, cu nesimtirea oamenilor, cu rautate cu bombardamentul mediatic, cu problemele tot mai dese intre parteneri sau pur si simplu intre oameni....e normal sa te duci usor usor la vale.
20-30 de lei platiti la psiholog pe 50 de minute de discutie nu or sa ajute pe nimeni cat timp traim in romania smile.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Jan 29 2010, 07:47 AM
Mesaj #55





Guests






Citeaza (costi @ Jan 28 2010, 06:33 PM) *
psihologii-s mai nebuni chiar decat clientii lor. am cunoscut doua psiholoage in viata particulara si erau duseeee si am o amica deprimata care merge la psiholog de 2 ani (a schimbat 3) si nu se vede niciun efect. hai s-o spunem pe aia buna. psihologii sunt si ei oameni stresati, cu probleme, doar care cunoscu un pic mai bine parghiile psihicului uman. cea mai buna solutie vine de la sine, din interior, nu cu religie sau alte carti ci cu un pic de introspectie si liniste.
augustin, si eu am fix aceleasi trairi ca si tine dar sunt constient ca nu o sa scap niciodata de ele. pur si simplu traim intr-o societate mult prea bolnava ca sa ne fie bine psihic. am stat o perioada in noua zeelanda si ma vindecasem, incepeam sa vad limpede apoi am fost nevoit sa ma intorc in bucuresti si totul a reinceput. cand ai de-a face cu stress-ul zilnic, cu nesimtirea oamenilor, cu rautate cu bombardamentul mediatic, cu problemele tot mai dese intre parteneri sau pur si simplu intre oameni....e normal sa te duci usor usor la vale.
20-30 de lei platiti la psiholog pe 50 de minute de discutie nu or sa ajute pe nimeni cat timp traim in romania smile.gif

Pe de o parte aveti dreptate.Insa intre un psiholog si un psihiatru este diferenta.Consider ca un psihiatru bun poate oferi un ajutor eficient...Evident ,acesta trebuie cautat...Degeaba o persoana vrea sa fie bine ,daca nu are puterea de a face acest lucru.Este ca si cum ai conduce o masina fara volan...Dezechilibrul chimic nu poate fi tratat decat chimic,respectiv printr-o medicatie corespunzatoare....Un psiholog poate trata doar cazuri foarte usoare depresive...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Jan 29 2010, 08:17 AM
Mesaj #56





Guests






Pe langa un tratament adecvat ,faptul de a cauta si a gasi sensul adevarat al vietii,poate oferi stabilitate intr-o lume care pe zi ce trece devine tot mai salbatica si mai plina de probleme....Multi dintre dv. resping faptul ca Dumnezeu poate avea un rol important in viitorul dv.Uneori acest lucru se datoreaza efectului negativ pe care il are religia in societate .Insa ,studierea Bibliei personal va poate ajuta sa gasiti cu adevarat sensul vietii si sa observati adevarul despre Dumnezeu....
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Tataie.
mesaj Jan 29 2010, 11:51 AM
Mesaj #57





Guests






Daca analizam psihologic ce se intampla pe topicul asta, descoperim asa:
- Martorii lui Iehova baga copy-paste la textele lor cu Dumnezeu + psihologie
- mai vin niste ortodocsi naivi care nu au treaba cu Martorii
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_Augusto.
mesaj Jan 29 2010, 12:17 PM
Mesaj #58





Guests






As vrea sa lamurim o informatie care se vehiculeaza legata de cauza / manifestarea bolilor mentale si anume dezechilibrul chimic la nivelul creierului.
Din cate stiu eu nu exista nici un studiu serios sa care sa indice un asemenea dezechilibru chimic. (Daca cineva are date mai recente si mai riguroase sa-mi spuna si mie)
Aceast factor (nedovedit) este speculat din plin de companiile farmaceutice pentru a vinde medicamentele psihiatrice. Ei spun in felul urmator: "boala mentala e cauzate de dezechilibrul chimic, noi venim cu medicamentele sa refacem echilibrul" De fapt toate medicamentele psihiatrice sunt otravuri care trateaza side-effects si nu cauza in sine. Cauza majoritatii bolilor mentale este necunoscuta. Chiar daca unii vehiculeaza factori de mediu sau biologici sau genetici, nu s-a descoperit relatia de cauzalitate acel factor propriuzis si boala.
Majoritatea bolilor mentale sunt incurabile. Medicamentele nu garanteaza nici macar ameliorarea simptomelor. In cazul unor pacienti unele medicamente au efect, in cazul altora nu au. Insa exista o gramada de side-effects.
Am clienti care sunt de 5 ani pe Zyprexa si au dezvoltat diabet. Alti clienti tratati cu antidepresive (zoloft) si au dezvoltat disfunctii sexuale. Daca un client (pacient) nu raspunde la un medicament el e trecut pe altul si tot asa. Pana la urma acesta devine un cobai pe care se fac experimente. Nu cred ca exista un psihiatru care sa spuna ca a vindecat pe cineva bolnav mental.
In alta ordine de idei. In cazul bolilor somatice se fac teste de laboratorpentru a identifica agentul patogen. Mai multdecit atit, pentru ca o boala sau afectiune somatica sa fie declarata ca atare se fac mii de teste de laborator.
In cazul diagnosticarii bolii mentale nu se face nici un test de laborator pentru ca nu au ce sa analizeze.
Tot ce pot face psihiatrii e sa intervieveze pacientul sa-i observe comportamentul, sa discute cu familia acestuia si sa completeze cateva formulare de evaluare. Nimic stiintific. Nimic obiectiv. Nici o observatie empirica. Nu vreau sa spun ca ceea ce fac ei nu e folositor. Imaginati-va urmatorul exercitiu. Un om care a murit de cancer. Medicul care face autopsia fara sa stiu dinainte cauza decesului, o poate afla imediat pt ca analizeaza tesutul malign si isi da seama de cauza mortii. In cazul unui bolnav de schizofrenie nimeni nu poate sa-si da sema de prezenta acesteia doar din analize si teste.
Spun aceste lucruri nu pentru a discredita aceasta breasla ci pentru a ajuta oamenii in suferinta.
va dau cateva linkuri utile care, probabil , va vor raspunde intrebarilor si dubiilor.

http://www.youtube.com/watch?v=Qj7GmeSAxXo
http://thepiratebay.org/torrent/4032498/Ps...ath.DVDRip.XviD - asa e un material documentar foarte relevant

Cativa autori relevanti:
Michel FOUCAULT
R. D. Laing,
Thomas Szasz
Franco Basaglia
David Cooper
Erving Goffman
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Vizitator_necunoscutu'.
mesaj Jan 29 2010, 04:16 PM
Mesaj #59





Guests






Citeaza (Augusto @ Jan 29 2010, 12:17 PM) *
As vrea sa lamurim o informatie care se vehiculeaza legata de cauza / manifestarea bolilor mentale si anume dezechilibrul chimic la nivelul creierului.

Evident,exista diferite pareri legate de depresie.Totusi,asa cum a fost mentionat si in acest topic,depresia poate fi de mai multe tipuri,si evident poate fi cronica sau temporara...
In Romania este greu de diagnosticat depresia.Totusi sunt si medici bine pregatiti....
Legat de dezechilibru chimic ,acesta exista mai ales in tipurile de depresie cronica.
În creier, miliarde de neuroni comunică electrochimic. La terminaţiile ramificate ale fibrelor nervoase există mici spaţii numite sinapse, prin intermediul cărora neuromediatorii transmit informaţii pe cale chimică...În cartea Inside the Brain (În interiorul creierului) se spune: „Un nivel de serotonină(un neurotransmitator) scăzut . . . poate seca izvorul fericirii vieţii, diminuând interesul unei persoane faţă de propria existenţă şi sporind riscul apariţiei depresiei şi a comiterii suicidului“.

Evident,tratamentul care este benefic unei persoane,ar putea fi ineficient altora.Trebuie gasit tratamentul potrivit.Orice tratament are efecte secndare.Trebuie ales tratamentul cu efecte secundare minore si in acelasi timp eficient...
Go to the top of the page
 
+Quote Post
-Slacker-
mesaj Jan 30 2010, 10:58 AM
Mesaj #60


Membru veteran
***

Grup: Membri
Postari: 151
Inscris: 2-January 10
Utilizatorul numarul: 17 992



Nici unii nici altii. Eu merg la scientologi.
Go to the top of the page
 
+Quote Post

4 Pagini V  < 1 2 3 4 >
Fast ReplyReply to this topicStart new topic
2 Utilizatori care citesc acest topic (2 Musafiri 0 Useri anonimi)
0 Membri:

 



RSS Lo-Fi Version acum este: 13th November 2019 - 06:20 PM