Printable Version of Topic

Click here to view this topic in its original format

Hotnews.ro Forum _ Dezbateri pe termen lung _ 7 A R T E

Posted by: echo Jul 23 2010, 04:42 PM

Ştiu că există:
-Arhitectura
-Sculptura
-Pictura
-Literatură
-Muzica
-Cinema


În antichitate, 9 MUZE simbolizau artele...

Calliope - Poezia epică
Clio - Istoria
Erato - Poezia lirică
Euterpe - Muzica
Melpomene - Tragedia
Polyhymnia - Arta de a scrie şi pantomimele
Terpsichore - Dansul
Thalia - Comedia
Urania - Astronomia

...numai că:

Hegel, în Estetica , folosind un dublu standard, materialitate în scadere şi expresivitate în creştere, el distinge şase arte , acestea sunt:

1 Arhitectură
2 Sculptură
3 Pictură
4 Muzică
5 Dans
6 Poezie
7 cinematografia... a fost propusă în 1919 ca artă de către Ricciotto Canudo.


Postaţi pe acest topic, tot ceea ce voi consideraţi ARTĂ.

Posted by: echo Jul 23 2010, 04:51 PM


Posted by: echo Jul 23 2010, 04:54 PM


Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 04:58 PM

nu ma lăsa să scriu huh.gif


echo, unde-i TEATRUL?

Posted by: echo Jul 23 2010, 05:00 PM






Gilgamesch - Epos

Posted by: echo Jul 23 2010, 05:02 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 04:58 PM) *
nu ma lăsa să scriu huh.gif


echo, unde-i TEATRUL?



...aici sunt !...ai onoarea, postează teatru...chiar şi,..numai text. rolleyes.gif

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:03 PM


Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:06 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 05:02 PM) *
...aici sunt !...ai onoarea, postează teatru...chiar şi,..numai text. rolleyes.gif


istoriceşte, am făcut un pas în urmă

deocamdată, până la sincretism, mistere şi magie, să admirăm culoarea, mişcarea, ritmul, sângele pulsând

n u întâmplător, începe cu ROŞU, ocru

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:15 PM



Dessin préhistorique empreinte de mains
A y regarder de près c'est bien de l'ocre rouge

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:19 PM



Nefertiti

e vie?

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:22 PM




Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:25 PM


Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:30 PM




Ancient clay figurines depict the cadena or chain dance which used to take place on the circular walkways around Mexico's Guachimontones archeological site.

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 05:31 PM

Echo, eram curios... Felicitari! smile.gif
Un thread cu multiple valente, greu de manageriat, sa vezi dupa ce tai tortul si o sa-si dea toti cu parerea despre fiecare felie.
Daca promit sa fiu cuminte, o sa ma ingadui si pe mine din cand in cand pe aici? biggrin.gif
Uite, savoir-vivre se pune? unsure.gif

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 05:33 PM

Sieglind, bun venit! smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 05:35 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 05:31 PM) *
Echo, eram curios... Felicitari! smile.gif
Un thread cu multiple valente, greu de manageriat, sa vezi dupa ce tai tortul si o sa-si dea toti cu parerea despre fiecare felie.
Daca promit sa fiu cuminte, o sa ma ingadui si pe mine din cand in cand pe aici? biggrin.gif
Uite, savoir-vivre se pune? unsure.gif



mi-a plăcut foarte mult ideea lui echo şi am dat buzna ohmy.gif



not before the killing





rammstein,

mulţumesc de urare şi întâmpinare smile.gif


cu scrierea - cu dansul

va veni şi poezia, nu?


acum mă opresc - fac o scurtă pauză

Posted by: echo Jul 23 2010, 06:06 PM

MULŢUMESC anticipat tuturor celor ce vor contribui !!!!!!!!!..


Posted by: rammstein Jul 23 2010, 06:29 PM

Mda, vad ca Echo s-a dus la razboi. Cu ce sa contribuim? Vrei sa-ti descarci free cele mai tari albume de arta? wink.gif
Sieglind, poezia... Greu. Hai sa pornim de undeva. Eminescu ultimul mare romantic?

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 06:40 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 06:29 PM) *
Mda, vad ca Echo s-a dus la razboi. Cu ce sa contribuim? Vrei sa-ti descarci free cele mai tari albume de arta? wink.gif
Sieglind, poezia... Greu. Hai sa pornim de undeva. Eminescu ultimul mare romantic?


rammstein,

sigur că-i la război - unde-i şi killing

eu am stat citindu-vă nişte zile şi nu aveam chef să intru-n luptă din prima (Sieglind e nume de Walkirie biggrin.gif)

mi-a plăcut topicul ăsta şi mai ales gândul că el nu va avea altă curgere decât cea pe care o s-o stabilească fiecare - în monolog sau dialog - whatever!

arta e privilegiată, formele şi valorile ei co-există fără să reclame ordonări, nici cronologice, nici estetice

ne putem folosi şi de ele, ca de orice instrument

în afara lor, arta există în sine

putem vorbi când vrei despre Eminescu: acum ajunsesem însă pe tărâm subpământean

Dyonissos?

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 06:49 PM

Sieglind,
Inca o data bun venit! smile.gif
Cat despre Dionissos, prefer sa discutam de Valeriu Anania. Daca se poate...

Posted by: hm Jul 23 2010, 06:56 PM


si FOTOGRAFIA? o primiti?

Nicu Ilfoveanu - Steampunk Autochrome


Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 07:03 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 06:49 PM) *
Sieglind,
Inca o data bun venit! smile.gif
Cat despre Dionissos, prefer sa discutam de Valeriu Anania. Daca se poate...


echo ne-a invitat pe fiecare să contribuim smile.gif

dacă ajungem la religie, se prea poate însă să se işte şi război.
mie mi s-a spus odată - şi de-atunci m-am împăcat cu ceva anume - că locul ei cel mai potrivit e în inimă

Dyonissos mai poate aştepta...



Posted by: echo Jul 23 2010, 07:09 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 06:29 PM) *
Mda, vad ca Echo s-a dus la razboi. Cu ce sa contribuim? Vrei sa-ti descarci free cele mai tari albume de arta? wink.gif
Sieglind, poezia... Greu. Hai sa pornim de undeva. Eminescu ultimul mare romantic?

http://www.youtube.com/watch?v=4oeOFnzPV00



Posted by: echo Jul 23 2010, 07:12 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 07:03 PM) *
echo ne-a invitat pe fiecare să contribuim smile.gif

dacă ajungem la religie, se prea poate însă să se işte şi război.
mie mi s-a spus odată - şi de-atunci m-am împăcat cu ceva anume - că locul ei cel mai potrivit e în inimă

Dyonissos mai poate aştepta...

http://www.youtube.com/watch?v=ORUefdlFmGI



Posted by: echo Jul 23 2010, 07:15 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 06:49 PM) *
Sieglind,
Inca o data bun venit! smile.gif
Cat despre Dionissos, prefer sa discutam de Valeriu Anania. Daca se poate...

http://www.youtube.com/watch?v=hjAHUkIfK24&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 07:18 PM




Though I go to you
ceaselessly along dream paths,
the sum of those trysts
is less than a single glimpse
granted in the waking world.

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 07:22 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 07:03 PM) *
echo ne-a invitat pe fiecare să contribuim smile.gif

dacă ajungem la religie, se prea poate însă să se işte şi război.
mie mi s-a spus odată - şi de-atunci m-am împăcat cu ceva anume - că locul ei cel mai potrivit e în inimă

Dyonissos mai poate aştepta...

Inainte de religie a fost poezia. Cel putin in cazul preafericitului...
Lermontov iti ridica tensiunea?

Posted by: echo Jul 23 2010, 07:23 PM

http://www.youtube.com/watch?v=503kvqmWjUM&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=A9YBPKKMN1g&feature=channel


Posted by: rammstein Jul 23 2010, 07:28 PM

Echo, muzica o lasam mai incolo. Sa imbinam utilul cu placutul. Ce preferi: Ivan Rubliov sau Vanatorul de cerbi?

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 07:35 PM

http://www.youtube.com/watch?v=ztUIo3andAk&feature=player_embedded


Posted by: echo Jul 23 2010, 07:44 PM

http://www.youtube.com/watch?v=LHXuUQeGNMw&feature=fvw



http://www.youtube.com/watch?v=z2SGb0x7Jqw

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 07:49 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 07:35 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=ztUIo3andAk&feature=player_embedded

Imi cer scuze. Cat pe ce sa pierd esentialul. Hai sa dam un restart, de acord? smile.gif
Spune-mi, cum ramane cu inima?

Posted by: echo Jul 23 2010, 07:51 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 07:28 PM) *
Echo, muzica o lasam mai incolo. Sa imbinam utilul cu placutul. Ce preferi: Ivan Rubliov sau Vanatorul de cerbi?



http://www.youtube.com/watch?v=UwVgu-BnTjs&feature=related biggrin.gif

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 07:53 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 07:28 PM) *
Echo, muzica o lasam mai incolo. Sa imbinam utilul cu placutul. Ce preferi: Ivan Rubliov sau Vanatorul de cerbi?


bine, lăsăm muzica

Sayat Nova



Sayat-Nova (Armenian: Սայաթ-Նովա; Persian/Azeri: سایات*نووا; Georgian: საიათ-ნოვა) (14 June 1712, Tiflis – 22 September 1795, Haghpat), meaning 'King of Songs' in Persian, was the name given to the Armenian poet and ashik Harutyun Sayatyan. His mother, Sara, was born in Tbilisi, and his father, Karapet, either in Aleppo or Adana. He was skilled in writing poetry, singing, and playing the kamancheh. He performed in the court of Heraclius II of Georgia, where he also worked as a diplomat and, apparently, helped forge an alliance between Georgia, Armenia and Shirvan against the Persian Empire. He lost his position at court when he fell in love with the king's daughter, and spent the rest of his life as an itinerant bard. In 1795 he was killed in Haghpat Monastery by the army of Agha Mohammed Khan, and is buried at the Cathedral of Saint George, Tbilisi.

About 220 songs can be attributed to Sayat-Nova, although he may have written thousands more. Most of his extant songs are in Armenian, Georgian, Azeri Turkic and Persian. He was also fluent in Arabic.

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 07:58 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 07:49 PM) *
Imi cer scuze. Cat pe ce sa pierd esentialul. Hai sa dam un restart, de acord? smile.gif
Spune-mi, cum ramane cu inima?

dacă ai văzut filmul lui Paradjanov, Culoarea rodiei ("Colour of Pomegranates"), el este Poetul
SAÏAT NOVA (1712-1795)


LOVE SONG.

I SIGH not, while thou art my soul ! Fair one, thou art to me
A golden cup, with water filled of immortality.
I sit me down, that over me may fall thy shadow, sweet;
Thou art a gold-embroidered tent to shield me from the heat.
First hear my fault, and, if thou wilt, then slay this erring man;
Thou hast all power; to me thou art the Sultan and the Khan.

Thy waist is like a cypress-tree, sugar thy tongue, in sooth;
Thy lip is candy, and thy skin like Frankish satin smooth.
Thy teeth are pearls and diamonds, the gates of dulcet tones;
Thine eyes are gold-enamelled cups adorned with precious stones;
Thou art a rare and priceless gem, most wonderful to see;
A ruby rich of Mt. Bedakhsh, my love, thou art to me.

How can I bear this misery, unless my heart were stone ?
My tears are blood because of thee, my reason is o’erthrown.
A young vine in the garden fresh thou art to me, my fair,
Enshrined in greenness, and set round with roses everywhere.
I, like the love-lorn nightingale, would hover over thee.
A landscape of delight and love, my queen, thou art to me!

Lo, I am drunken with thy love ! I wake, but my heart sleeps.
The world is sated with the world; my heart its hunger keeps.
What shall I praise thee by, when naught is left on earth, save thee ?
Thou art a deer, a Pegasus sprung from the fiery sea !

Speak but one word, to say thou art Saïat Nova’s* love,
And then what matters aught to me, in earth or heaven above ?
Thy rays have filled the world; thou art a shield that fronts the sun.
Thou dost exhale the perfume sweet of clove and cinnamon,
Of violet, rose, and marjoram ; to me, with love grown pale,
Thou art a red flower of the field, a lily of the vale !

___________________
* An Armenian minstrel often weaves his name into the last stanza of his song, in order that he may be known as its composer. The same peculiarity appears in the next poem.

Source: Blackwell, Alice Stone. Armenian Poems, Rendered into English Verse.

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 08:08 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 07:44 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=LHXuUQeGNMw&feature=fvw





Posted by: rammstein Jul 23 2010, 08:19 PM

Sieglind, nu am vazut filmul.
Multumesc.

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 08:25 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 08:19 PM) *
Sieglind, nu am vazut filmul.
Multumesc.


e minunat. Parajanov a fost unul dintre marii regizori, prieten bun cu Tarkovski.




eram la inimă?

sau la împăcare?

whatever smile.gif


Posted by: echo Jul 23 2010, 08:25 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 07:28 PM) *
Echo, muzica o lasam mai incolo. Sa imbinam utilul cu placutul. Ce preferi: Ivan Rubliov sau Vanatorul de cerbi?



Nah !...am răspuns, nu s-a....revin !...

ptr.acum...http://www.youtube.com/watch?v=5EcevCksa00

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 08:35 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 08:25 PM) *
Nah !...am răspuns, nu s-a....revin !...

ptr.acum...http://www.youtube.com/watch?v=5EcevCksa00


exceptionally

de la ghiauri

http://www.youtube.com/watch?v=hTHWxApSRxc&feature=PlayList&p=43C9C4934B337AD9&playnext=1&index=1


Posted by: rammstein Jul 23 2010, 08:40 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 08:25 PM) *
e minunat. Parajanov a fost unul dintre marii regizori, prieten bun cu Tarkovski.




eram la inimă?

sau la împăcare?

whatever smile.gif

Hmm, eram singurul care ramaneam in sala la Calauza.
Poate un E.A.Poe, daca zic the raven par banal? Deh, ora inaintata. smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 08:43 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 08:40 PM) *
Hmm, eram singurul care ramaneam in sala la Calauza.
Poate un E.A.Poe, daca zic the raven par banal? Deh, ora inaintata. smile.gif


Quoth the Raven. Nevermore

Dacă începem cu Tarkovski ... ne apucă dimineaţa


Solaris?

caut şi muzica lui Bach?

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 08:48 PM

dar am zis ca lăsăm muzica pe altă dată

Stalker





Posted by: echo Jul 23 2010, 09:01 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 07:28 PM) *
Echo, muzica o lasam mai incolo. Sa imbinam utilul cu placutul. Ce preferi: Ivan Rubliov sau Vanatorul de cerbi?



..Andrei Tarkovski I.Rubliov Veneţia~ 1962 Leul de Aur.


...moment....

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:06 PM

Tarkovski - Oglinda, Stalker, Copilăria lui Ivan, Rubliov

4 DVD di Andrei Tarkovski

Lo Specchio
Andrei Rubliov
L'infanzia di Ivan
Stalker

...cu puţin...noroc...sursa:http://cgi.ebay.it/Tarkovski-Specchio-Stalker-Infanzia-Ivan-Rubliov-/320543682927#ht_500wt_947

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 09:11 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 08:48 PM) *
dar am zis ca lăsăm muzica pe altă dată

Stalker





Ai fost calauza recunosc. Mai vreau.
La Medeleni? Olguta?


Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:12 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 07:44 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=z2SGb0x7Jqw



http://www.youtube.com/watch?v=brGYq97Of6w

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:18 PM

noaptea


lui Van Gogh

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:18 PM

http://www.youtube.com/watch?v=RR8pgEKsrIs
http://www.youtube.com/watch?v=LQTTFUtMSvQ&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:24 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 09:18 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=RR8pgEKsrIs




Balada doamnelor din alte vremuri - François Villon

Pe ce meleaguri, unde mi-s
romana Flora, cald încânt
Archipiada şi Thais
ce-s vere bune prin orând?
Echo ducând orice cuvânt
spre larg, în zvoană murmurată,
frumoasă coz?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

Unde-i mintoasa Heloise
de dragul cui, scornit şi-nfrânt
Pierre Esbaillart, la Sainct-Denys,
purtă monahicesc veşmânt
Şi unde-i Doamna ce mormânt
făcu din Sena-nvolburată
lui Buridan?... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

Şi Doamna Blanche - un crin deschis,
neîntrecută-n caldu-i cânt,
Lungana Berthe, Bietrys, Allys,
sau Harembourges în Mayne tronând?
ŞI Jehanne ce-n Rouen s-a frânt
Pe-un rug de flăcări? Prea Curată
unde-s acum? ... Dar unde sunt
zăpezile de altădată?

ÎNCHINARE
Pe unde-s doamne, şi de când,
nu căuta! Cheia-i păstrată
în versul meu : ...Dar unde sunt
zăpezile de altă dată ?

Tălmăcite de Neculai Chirică

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:27 PM

ÉLÉVATION


Au-dessus des étangs, au-dessus des vallées,
Des montagnes, des bois, des nuages, des mers,
Par delà le soleil, par delà les éthers,
Par delà les confins des sphères étoilées,

Mon esprit, tu te meus avec agilité,
Et, comme un bon nageur qui se pâme dans l'onde,
Tu sillonnes gaiement l'immensité profonde
Avec une indicible et mâle volupté.

Envole-toi bien loin de ces miasmes morbides,
Va te purifier dans l'air supérieur,
Et bois, comme une pure et divine liqueur,
Le feu clair qui remplit les espaces limpides.


Derrière les ennuis et les vastes chagrins
Qui chargent de leur poids l'existence brumeuse,
Heureux celui qui peut d'une aile vigoureuse
S'élancer vers les champs lumineux et sereins;

Celui dont les pensers, comme des alouettes,
Vers les cieux le matin prennent un libre essor,
– Qui plane sur la vie, et comprend sans effort
Le langage des fleurs et des choses muettes!




Charles Baudelaire

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:29 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 09:18 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=LQTTFUtMSvQ&feature=related



http://www.youtube.com/watch?v=O6txOvK-mAk - Beethoven

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:32 PM

şi Gustav Mahler, Simfonia a 5-a

http://www.youtube.com/watch?v=BMgRjG6nrEs&feature=related

ajung la Veneţia

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:35 PM

Charles Baudelaire - Armonie în amurg

E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Acum parfum şi sunet de-a valma-ncep să zboare,
Vals trist şi moleşeala ce farmecă şi-nfrânge!

Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui plânge;
Vals trist si moleşeala ce farmecă si-nfrânge!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare.

Vioara ca un suflet pe care-l chinui plânge;
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare;
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...

Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strânge!
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...
În mine amintirea-ţi e-o lacră de odoare!

Posted by: rammstein Jul 23 2010, 09:38 PM

Nichita Stănescu
--------------------------------------------------------------------------------
Balada motanului

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi,
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

La ora când târâş-grăpiş
zăpada nopţii se adună
eu, cocoţat pe-acoperiş,
să urlu a pustiu la lună.

Şi-atuncea, şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine
şi să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
şi tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos şi obosit, apoi,
cu maţele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n faţa unui şobolan
spinarea să mi-o fac colan
să scuip, să scuip şi-n urmă iar
hai-hui să plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
să le gonesc pe la pricini,
să-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat să mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
posircă acră viu să stea.

"Hei... viaţă, viaţă... ieşi din cort
hai, pune-mi-te iar pe danţ...
te uită... zace colo-n şanţ
motanul mort, motanul mort..."
Noapte buna!

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:43 PM

Citeaza (rammstein @ Jul 23 2010, 09:38 PM) *
Nichita Stănescu
--------------------------------------------------------------------------------
Balada motanului

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi,
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

La ora când târâş-grăpiş
zăpada nopţii se adună
eu, cocoţat pe-acoperiş,
să urlu a pustiu la lună.

Şi-atuncea, şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine
şi să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
şi tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos şi obosit, apoi,
cu maţele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n faţa unui şobolan
spinarea să mi-o fac colan
să scuip, să scuip şi-n urmă iar
hai-hui să plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
să le gonesc pe la pricini,
să-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat să mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
posircă acră viu să stea.

"Hei... viaţă, viaţă... ieşi din cort
hai, pune-mi-te iar pe danţ...
te uită... zace colo-n şanţ
motanul mort, motanul mort..."
Noapte buna!



biggrin.gif schlaf gut ! biggrin.gif

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:44 PM

The Naming Of Cats
by T. S. Eliot


The Naming of Cats is a difficult matter,
It isn't just one of your holiday games;
You may think at first I'm as mad as a hatter
When I tell you, a cat must have THREE DIFFERENT NAMES.
First of all, there's the name that the family use daily,
Such as Peter, Augustus, Alonzo or James,
Such as Victor or Jonathan, George or Bill Bailey--
All of them sensible everyday names.
There are fancier names if you think they sound sweeter,
Some for the gentlemen, some for the dames:
Such as Plato, Admetus, Electra, Demeter--
But all of them sensible everyday names.
But I tell you, a cat needs a name that's particular,
A name that's peculiar, and more dignified,
Else how can he keep up his tail perpendicular,
Or spread out his whiskers, or cherish his pride?
Of names of this kind, I can give you a quorum,
Such as Munkustrap, Quaxo, or Coricopat,
Such as Bombalurina, or else Jellylorum-
Names that never belong to more than one cat.
But above and beyond there's still one name left over,
And that is the name that you never will guess;
The name that no human research can discover--
But THE CAT HIMSELF KNOWS, and will never confess.
When you notice a cat in profound meditation,
The reason, I tell you, is always the same:
His mind is engaged in a rapt contemplation
Of the thought, of the thought, of the thought of his name:
His ineffable effable
Effanineffable
Deep and inscrutable singular Name.

noapte bună! smile.gif

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:50 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 09:35 PM) *
Charles Baudelaire - Armonie în amurg

E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Acum parfum şi sunet de-a valma-ncep să zboare,
Vals trist şi moleşeala ce farmecă şi-nfrânge!

Vibreaz-asemeni unei cădelniţi orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui plânge;
Vals trist si moleşeala ce farmecă si-nfrânge!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare.

Vioara ca un suflet pe care-l chinui plânge;
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare!
Frumos şi grav e cerul ca bolta din altare;
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...

Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strânge!
Şi soarele în zare s-a înecat în sânge...
În mine amintirea-ţi e-o lacră de odoare!

http://www.youtube.com/watch?v=gh_9leIFl7Y



Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 09:53 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 09:50 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=gh_9leIFl7Y


Federico Garcia Lorca - Debussy

My shadow glides in silence
over the watercourse.

On account of my shadow
the frogs are deprived of stars.

The shadow sends my body
reflections of quiet things.

My shadow moves like a huge
violet-colored mosquito.

A hundred crickets are trying
to gild the glow of the reeds.

A glow arises in my breast,
the one mirrored in the water.

Posted by: echo Jul 23 2010, 09:58 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 09:53 PM) *
Federico Garcia Lorca - Debussy

My shadow glides in silence
over the watercourse.

On account of my shadow
the frogs are deprived of stars.

The shadow sends my body
reflections of quiet things.

My shadow moves like a huge
violet-colored mosquito.

A hundred crickets are trying
to gild the glow of the reeds.

A glow arises in my breast,
the one mirrored in the water.

http://www.youtube.com/watch?v=UnSh-KPV7QQ&NR=1

noapte bună !..

Posted by: Sieglind Jul 23 2010, 10:12 PM

Citeaza (echo @ Jul 23 2010, 09:58 PM) *
noapte bună !..



Issa- Haiku

Hachiban nikki ("Eighth Diary").

this world
is a dewdrop world
yes... but...

Posted by: tzurlogen Jul 24 2010, 05:00 AM

Adrian Păunescu Iubiţi-vă pe tunuri

Mă voi feri ca de foc de pericolul
Că dragostea să devină
Obiect al meditaţiei,
Al speculaţiei,
Al filozofiei.

Ferească Dumnezeu
De acea dragoste retorică,
În stare să ucidă
Numai eroii
Pe scenele de scândura uscată.

Alt fel de dragoste am trăit eu
În zilele şi-n nopţile vieţii mele.
Am fost devorat,
De patimi reale,
Şi nici un regizor
Nu mi-a putut iscăli pieptul
Cu biata lui cerneală roşie,
De care s-au învrednicit toţi actorii.

Eu însumi am ceva teatral
În fiinţa mea.
Dar eu nu sunt actorul,
Eu nu sunt regizorul,
Eu sunt autorul
Tragediei pe care o joacă atâţia.

Adolescenţi şi adolescente
Se vor regăsi teatral
În poemele mele de dragoste
Pe care le restitui lumii
Ca pe-o boală de care voiesc să mă lepăd
Şi nu pot.

Căci nici o boală nu devine
Mai mică în tine
Dacă se molipsesc şi alţii de ea;
O, dragostea mea devăstătoare,
Câţi tineri îşi vor face iluzia
Că-i poţi salva când te vor ciţi
În cuvintele mele.

Nu există propriu-zis experienţă umană,
Nimic nu e valabil decât o singură dată,
Ca o seringă în vremea modernă.
Totul se aruncă după folosinţă,
Înclusiv dragostea unui poet
Citită în cărţile lui.

Nici Biblia nu foloseşte,
Nici Biblia n-are un conţinut exemplar,
Experienţa din Cântarea Cântărilor
Se pierde ca un proces verbal de şedintă,
Nu e nimic de făcut,
Nu e nimic de ales
Din toate acele cuvinte,
Decât plăcerea estetică.

Eu simt autorul tragediei,
Eu declam împreună cu actorii,
Eu fac fibrilaţie la inimă odată cu regizorii,
Eu aplaud şi huidui împreună cu spectatorii,
Eu mă spânzur împreună cu administratorul teatrului
În acest final de veac
În care dragostea
A ajuns atât de prost vandabilă.

Se joacă, dragii mei,
Tragedia dragostei
În faţa scaunelor goale.
Murim şi nimeni nu se uită la noi,
Actorii turbează pe scândura goală
Şi poate ca de-atâta singurătate
În sălile în care joacă
Ei încep să ia în serios
Rolurile din tragedia dragostei.

N-a fost chip să scap de aceste cuvinte,
A trebuit să vi le spun
Gelos pe Shakespeare,
Care a avut răbdarea
Să-şi omoare toţi eroii,
Stiind
Că vă fi absolvit de marea lui vină
Pentru că, între timp, oricum,
Toţi aveau să moară,
De moarte firească.

Dar eu sunt poet liric,
Eu încă n-am deprins învăţul
De-a pune la persoana a treia
Ceea ce devoră persoana întâi.
Şi de-atâtea ori am simţit nevoia
Să mă salvez cu un plural al majestăţii
Şi n-am putut şi unii dintre voi
Au numit, prosteşte,
Această care mi s-a întâmplat,
Egoism.

Şi nici nu am blestemată
Răceala de cuget
A şefului de cadre
Care iubeşte-n taină,
În vreme ce acţionează
Cu dosare şi referinţe de tot felul
Împotriva tuturor iubirilor şi a tuturor celor
Care iubesc.

Dragostea mea are un aspect
Aproape clasic,
În romantismul ei
Desuet şi expresionist.
Iubesc
În numele tuturor umilinţelor,
Şi al tuturor aşa-ziselor faradelegi pedepsite
De legi fără de lege.

Vai mie, autor de tragedii,
O s-ajung exemplar, o să se predea
Lecţii de literatură universală
Pe textele mele,
Biată autopsie,
Vinovată şi impudică autopsie,
Câti din voi, care vă veţi supăra pe copii voştri
C-au luat note mici
La lecţia "Poezia lui Adrian Păunescu",
N-aţi fi azi în stare
Să mă ucideţi
Pentru poezia de dragoste
La care nu copii voştri, ci voi aţi putea rămâne repetenţi.

Vă voi trece clasa,
Pe voi şi pe femeile voastre,
În faţa cărora îngenunchez
Pentru sfânta răbdare pe care o au cu noi
Şi pentru misteru1 care ne leagă.
Vă voi trece clasa, vă voi trece veacul,
Veţi supravieţui în poezia mea,
Şi poate mai mult în pozia mea de dragoste,
Care nu e reglementată
Prin hotărâre a Consiliului de Miniştri.
O, bieţii mei prieteni!

Scriu poezie de dragoste
Şi ştiu că n-am nici o şansă
În timpul vieţii mele.
Sunt făcut să par altceva,
Suport interdictia de a vă fi unul din semeni,
Teatral uneori,
Pentru că-n clădirea teatrului nostru
A ascuns armata
Toata muniţia, toate drapelele.
Teatral uneori
Pentru că în oraşul nostru
Nu mai e loc nicăieri altundeva de poeţi
Întrucât primaria e plina de funcţionari.

Teatral, teatral, într-adevăr,
Şi rugindu-vă,
Implorindu-vă,
Ordonidu-vă:
Pace şi dragoste
Şi dacă sunt pe lume şi dragostea, şi pacea
Va fi şi Truda de-a le păstra.
Bucuraţi-vă că mai aveţi
Poeti din acest os,
Păsări de această marcă,
Împulsuri în această direcţie.
Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă, plângând,
Că în vreme ce voi mă credeaţi surghiunit
În sintaxa unei singure orientari,
Să lucrez ca orbetele
Pentru infăţişarea voastră festivă,
Eu iubeam şi scriam
Poezie de dragoste.

Iar pe voi, fraţii mei tineri,
Pe voi, care mă veţi ciţi crezând
Că veţi avea ceva de învăţat din poezia mea de dragoste
Vă rog, nu pariaţi prea mult
Pe această iluzie.

Nimic nu se învaţă de la nimeni
Până când nu înveţi acel lucru
Din propria ta experienţă.
Voi mă veţi iubi
Abia după ce
Veţi ajunge-n situaţia mea.

Poezia mea nu e de dragoste, ea e dragoste,
Poezia mea de dragoste nu e iniţiere,
În versurile mele nu veţi găsi
Descrise somptuos
Poziţiile dragostei
Ca-n manualele de pornografie indiana
Sau chiar daneză.
O, nu. Toată poezia mea de dragoste
E o imensa vatră de cenuşă
La temelia unui rug
Ce arde încă.
Luaţi această carte-n mâini,
Această machetă a unui teatru tragic,
Iubirea e tragică.
Pentru că iubirea e moarte,
Iubirea e tragică
Pentru că actorii o rostestesc cu suflarea tăiată,
Măreaţă cum e
În scriitura pe care au învăţat-o,
Dar abia aşteaptă să coboare
Dupa ce şi-au îmbrăcat hainele de stradă
În fierbintea, urâtă, dar pasionata lor
Iubire de oameni.
În sală pe fiecare-l aşteapt-o femeie,
Undeva, la balcon, o fată pură plânge,
Când iubitul ei, actor la Teatrul municipal,
Se sărută pe scenă cu o actriţă.
Vai, eterna contradicţie
Dintre artă şi viaţă!

Nu vă luaţi după spusele mele, ci după cele scrise
Citiţi cartea mea
Când viaţa v-a obosit de-ajuns într-o zi,
Eu nu am pretenţia să vă învăţ nimic,
N-am decât orgoliul de-a mă alatura
Cu toată cenuşa distrugerii mele
Cenuşilor voastre,
Căci fiecare dintre voi
E un cuplu
De la care ar putea începe
Iaraşi BR> Lumea.

Şi când veţi vedea
În faţa ochilor voştri arzând de iubire
Tunurile veacului pregătindu-se s-ă-distrugă
Câmpiile şi fabricile,
Oamenii şi munţii,
Păsările şi peştii,
Bibliotecile şi spitalele,
Mormintele şi bisericile,
Nu pregetăţi, aruncaţi-vă hainele de pe voi,
Îmbrăţişaţi-vă, sărutaţi-vă,
Şi pentru că pământul e rece,
Iar tunurile care vor să-l distrugă sunt calde,
O, voi, tineri ai planetei mele
Convulsionată de-atâtea arme,
Sub ochii holbaţi ai armatelor,
Sfărimând ochelarii greţoşi ai generalilor,
Fără nici o ruşine,
În numele singurei religii care ne uneşte,
Credinţa în continuitatea speciei umane,
Iubiţi-vă,
Iubiţi-vă pe tunuri!
Concediaţi tunarii
Şi dezamorsaţi obuzele
Şi daţi-ne acest prim şi netrecător
Semn al păcii universale.

Iubiţi-vă,
Iubiţi-vă pe tunuri!
Iubiţi-vă până le veţi hodorogi,
Până le veţi scoate din funcţiune,
Iubiţi-vă aruncând din mâini
Tot ce vi se-ntâmplă s-aveţi în mâini,
Actele voastre, banii voştri, oglinzile,
Chiar şi această carte care nu are decât meritul
Că aparţine unui om
Care în viaţa lui, deşi n-a avut norocul
Să facă dragoste pe nici un tun,
Când n-a dormit şi n-a scris,
A iubit
Cu disperarea condiţiei umane,
Cu lacomia venitului de pe front,
Cu grija medicului
Şi cu dăruirea muribundului.

Facă-se profeţia mea,
Fie o dată pentru totdeauna a tinerilor
Iubirea pe tunuri!

Posted by: tzurlogen Jul 24 2010, 05:03 AM

imi pare rau ca apare asa, dar doar asa pot sa postez.
ca tot era vorba de poezie, am sarit la cap cu Paunescu.
vorba aia:"fanu-i fan"... smile.gif

Posted by: tzurlogen Jul 24 2010, 05:07 AM

si mai bag una care mi-e tare draga...
una pe care am mai postat-o de cateva ori, cand m-am simtit calcat pe cuvant...



Analfabeţilor

V-am spus că sunt un om periculos
Şi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveţi pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare şi de teamă.

V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puţin pe libertate.
V-am spus ca sunt oşteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus să vă astâmpăraţi şi voi,
Cenzori capricioşi ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.

V-am spus să puneţi mâna să munciţi.
Să nu mai tot pândiţi zeloşi din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure şi sumbră.

V-am spus că vremurile s-au schimbat
Şi că situaţia e mai complexă,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.

Şi lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre şi mimind tumulturi
Cu aroganţi şi trindavi doctoranzi,
Cu papagali care ţin loc de vulturi.

V-am spus şi am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Şi de la căprioară la panteră.

V-am spus să nu-l fetişizaţi pe Marx,
Să nu-i păstraţi în spirt învaţătura
Şi voi într-una fără să-l ciţiti
Îl pomeniţi până vă doare gura.

V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Şi voi v-aţi decorat voi între voi
Când lupta este în desfăşurare.

V-am spus că muzica nu-i un microb
Care ameninţă civilizaţii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa daţi-i.

V-am spus, concetăţeni analfabeţi,
Şi luaţi aminte şi să ţineţi minte.
Dar nu ştiam ca v-aţi născut şi surzi
Şi scoateţi arma când vedeţi cuvinte.


Posted by: hm Jul 24 2010, 08:23 AM


Sambata dimineata inca mai e miezul noptii...


Ses purs ongles très-haut dédiant leur onyx,
L'Angoisse, ce minuit, soutient, lampadophore,
Maint rêve vespéral brûlé par le Phénix
Que ne recueille pas de cinéraire amphore

Sur les crédences, au salon vide : nul ptyx,
Aboli bibelot d'inanité sonore,
(Car le Maître est allé puiser des pleurs au Styx
Avec ce seul objet dont le Néant s'honore.)

Mais proche la croisée au nord vacante, un or
Agonise selon peut-être le décor
Des licornes ruant du feu contre une nixe,

Elle, défunte nue en le miroir, encor
Que, dans l'oubli fermé par le cadre, se fixe
De scintillations sitôt le septuor.


http://www.youtube.com/watch?v=ZOD0oK-R8hg



Je t’apporte l’enfant d’une nuit d’Idumée !
Noire, à l’aile saignante et pâle, déplumée,
Par le verre brûlé d’aromates et d’or,
Par les carreaux glacés, hélas ! mornes encor
L’aurore se jeta sur la lampe angélique.
Palmes ! et quand elle a montré cette relique
À ce père essayant un sourire ennemi,
La solitude bleue et stérile a frémi.
Ô la berceuse, avec ta fille et l’innocence
De vos pieds froids, accueille une horrible naissance :
Et ta voix rappelant viole et clavecin,
Avec le doigt fané presseras-tu le sein
Par qui coule en blancheur sibylline la femme
Pour des lèvres que l’air du vierge azur affame ?


Posted by: echo Jul 24 2010, 08:48 AM

Citeaza (Sieglind @ Jul 23 2010, 05:19 PM) *


Nefertiti

e vie?



Acesta este un fals bust a lui Nefertiti.

Este realizarea artistului german Marks Gerardt la cererea celebrului arheolog Ludwing Borchardt, în anul 1912.
Cu toate că această piesă este un fals, continuă să facă parte din colecţia muzeului berlinez, povestea realizării acestui fals, poate cu altă ocazie....


...sorrrrrrry !...Sieglind

Posted by: echo Jul 24 2010, 01:20 PM

...ptr. HotAdmin
http://www.youtube.com/watch?v=tBWcSc3nPow&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=O5URVbh3KX8

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 01:29 PM

Citeaza (echo @ Jul 24 2010, 08:48 AM) *
Acesta este un fals bust a lui Nefertiti.

Este realizarea artistului german Marks Gerardt la cererea celebrului arheolog Ludwing Borchardt, în anul 1912.
Cu toate că această piesă este un fals, continuă să facă parte din colecţia muzeului berlinez, povestea realizării acestui fals, poate cu altă ocazie....


...sorrrrrrry !...Sieglind


sorry, controversa nu e tranşată. cel puţin eu nu ştiu să fi fost declarat "fals"

The bust was first CT scanned in 1992, with the scan producing cross sections of the bust every 5 millimetres (0.20 in). In 2006, Dietrich Wildung, director of Berlin's Egyptian Museum, while trying a different lighting at Altes Museum – where the bust was then displayed – observed wrinkles on Nefertiti's neck and bags under her eyes, suggesting the sculptor had tried to depict signs of aging. A CT scan confirmed Wildung's findings; Thutmose had added gypsum under the cheeks and eyes in an attempt to perfect his sculpture, Wildung explained.

The CT scan in 2006 – led by Alexander Huppertz, the director of the Imaging Science Institute in Berlin, revealed a wrinkled face of Nefertiti carved in the inner core of the bust. The results were published in the April 2009 Radiology journal. The scan revealed that Thutmose has placed layers of varying thickness on top of the limestone core. The inner face has creases around her mouth and cheeks and a swelling on the nose. The creases and the bump on the nose are leveled by the outermost stucco layer. According to Huppertz, this may reflect "aesthetic ideals of the era". The 2006 scan provided greater detail than the 1992 one – revealing subtle details just 1–2 mm under the stucco.

http://en.wikipedia.org/wiki/Nefertiti_Bust

http://www.monstersandcritics.com/science/news/article_1473370.php/Nefertiti_s_hidden_face_proves_Berlin_bust_is_not_Hitler_s_fake

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 01:36 PM

bustul reginei sumeriene Şubad a fost modelat după un craniu contemporan cu podoabele, de către soţia arheologului care l-a descoperit (Charles Leonhard Woolley)







http://en.wikipedia.org/wiki/Puabi

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 02:09 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 24 2010, 01:36 PM) *
bustul reginei sumeriene Şubad a fost modelat după un craniu contemporan cu podoabele, de către soţia arheologului care l-a descoperit (Charles Leonhard Woolley)


Sorry, e Leonard, nu Leonhard, eu i-am luat numele din cartea unui neamţ smile.gif, Siegfried Oertwig ("Călătorie prin oraşe dispărute"). Net-ul m-a corectat tongue.gif

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 02:20 PM

Căutătorul - Alexandru Philippide

Ai socotit că soarele mai arde
Abia vreo cincisprezece miliarde
De ani... Numai atât? De azi pe mâne?
Şi-atunci, cu veşnicia cum rămâne?

Nu asta te opreşte să cugeţi mai departe!
Doar ştii că timpul n-are moarte.
Un calcul scurt, de două sau trei linii
Şi-ai întrecut viteza banală a luminii.

Ca-n mii şi mii de repezi răsfrângeri de oglinzi
Ţi-e mintea străbătută de căutări rebele.
Ai spune că şi mâna în sus când o întinzi
Ţi se lungeşte braţul pân-la stele.

Ai dat cu tifla ticăloasei sorţi,
De-ameninţarea ei nu-ţi pasă,
Şi-n timp ce spargi absurde porţi
Nici o sfială nu te mai apasă.

Şi când din lungi peregrinări
Te-ntorci pe căi de raze şi de unde
În lumea dinăuntru, a inimii profunde,
Tot mai găseşti acolo întrebări.

Din volumul „Monolog în Babilon”, 1967

Posted by: echo Jul 24 2010, 02:30 PM

www.youtube.com/watch?v=8A3zetSuYRg&feature=related
Rigoletto La Dona e mobile
--------------------------------------------------


Dalaras - S' agapo giati ise orea (live, 2001)
http://www.youtube.com/watch?v=3sd0KXvseJI
------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=AP_CSQgBPpQ
O Fortuna Fortune plango vulnera
---------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=7HMQOX3h7ZI&NR=1
Oh Fortuna- André Rieu
----------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=BWAhVbayGv4&feature=related
Hans Zimmer - Black Hawk Down (Main Theme)
---------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=NseBdxfHk5k
The Impossible Duet: Handel-Halvorsen Passacaglia for Cello and Violin
----------------------------------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=soi3AUq45gc&NR=1&feature=fvwp
HÄNDEL Keyboard Suite VII, PASSACAGLIA by Tzvi Erez
---------------------------------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=lBJ8BmFPt3U
Antonio Vivaldi Concierto en D mayor-John Williams
---------------------------------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=StNAG4gCIxY&feature=related
Antonio Vivaldi, Mandolin Concerto, 1st Movement
--------------------------------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=RRnZPepDknY&feature=related
Antonio Vivaldi "La notte"
--------------------------------------------------------------------

www.youtube.com/watch?v=hHZvMAJUN5g&feature=fvw
Flight of the Bumblebee on pipe organ pedals

BIG GERMANIC MUSIC on a BIG GERMANIC INSTRUMENT. The folks in Passau & at 1st Congregational Church in LA tussled for many years over which place had the "World's Largest Church Organ" -- a somewhat interesting designation since the 2 largest instruments in the world are in a department store & a stadium-sized auditorium. The LA church finally won, but it could be temporary, since they're always adding pipes at both places in this never-ending struggle. In the mean time, Passau now stakes claim to being "The largest organ outside the U.S." In any event, it's a monster. It's actually 5 instruments situated at various places around the building: 357 ranks, all playable from a central 5-manual console in the gallery. Passau is in southeastern Bavaria, at the intersection of 3 rivers: the Inn, the Danube, & the Ilz. I had to edit out about 20 seconds of this piece to fit inside the Tube's time limits. Hopefully, it's not too obvious where; some people say Reger should be edited much more ;-). He CAN take a long time to explore a musical thought.

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 02:41 PM

O Fortuna,
velut Luna
statu variabilis,
semper crescis
aut decrescis;
vita detestabilis
nunc obdurat
et tunc curat
ludo mentis aciem
egestatem,
potestatem
dissolvit ut glaciem.

mulţumiri, echo

Posted by: rammstein Jul 24 2010, 02:50 PM

Portrait of a Lady
by: T. S. Eliot (1888-1965)




Thou hast committed--
Fornication: but that was in another country
And besides, the wench is dead.
-- The Jew of Malta.
I
Among the smoke and fog of a December afternoon
You have the scene arrange itself--as it will seem to do--
With "I have saved this afternoon for you";
And four wax candles in the darkened room,
Four rings of light upon the ceiling overhead,
An atmosphere of Juliet's tomb
Prepared for all the things to be said, or left unsaid.
We have been, let us say, to hear the latest Pole
Transmit the Preludes, through his hair and finger-tips.
"So intimate, this Chopin, that I think his soul
Should be resurrected only among friends
Some two or three, who will not touch the bloom
That is rubbed and questioned in the concert room."
--And so the conversation slips
Among velleities and carefully caught regrets
Through attenuated tones of violins
Mingled with remote cornets
And begins.

"You do not know how much they mean to me, my friends,
And how, how rare and strange it is, to find
In a life composed so much, so much of odds and ends,
(For indeed I do not love it ... you knew? you are not blind!
How keen you are!)
To find a friend who has these qualities,
Who has, and gives
Those qualities upon which friendship lives.
How much it means that I say this to you--
Without these friendships--life, what cauchemar!"
Among the windings of the violins
And the ariettes
Of cracked cornets
Inside my brain a dull tom-tom begins
Absurdly hammering a prelude of its own,
Capricious monotone
That is at least one definite "false note."
--Let us take the air, in a tobacco trance,
Admire the monuments
Discuss the late events,
Correct our watches by the public clocks.
Then sit for half an hour and drink our bocks.
II
Now that lilacs are in bloom
She has a bowl of lilacs in her room
And twists one in her fingers while she talks.
"Ah, my friend, you do not know, you do not know
What life is, you should hold it in your hands";
(Slowly twisting the lilac stalks)
"You let it flow from you, you let it flow,
And youth is cruel, and has no remorse
And smiles at situations which it cannot see."
I smile, of course,
And go on drinking tea.
"Yet with these April sunsets, that somehow recall
My buried life, and Paris in the Spring,
I feel immeasurably at peace, and find the world
To be wonderful and youthful, after all."

The voice returns like the insistent out-of-tune
Of a broken violin on an August afternoon:
"I am always sure that you understand
My feelings, always sure that you feel,
Sure that across the gulf you reach your hand.

You are invulnerable, you have no Achilles' heel.
You will go on, and when you have prevailed
You can say: at this point many a one has failed.

But what have I, but what have I, my friend,
To give you, what can you receive from me?
Only the friendship and the sympathy
Of one about to reach her journey's end.

I shall sit here, serving tea to friends...."

I take my hat: how can I make a cowardly amends
For what she has said to me?
You will see me any morning in the park
Reading the comics and the sporting page.
Particularly I remark An English countess goes upon the stage.
A Greek was murdered at a Polish dance,
Another bank defaulter has confessed.
I keep my countenance, I remain self-possessed
Except when a street piano, mechanical and tired
Reiterates some worn-out common song
With the smell of hyacinths across the garden
Recalling things that other people have desired.
Are these ideas right or wrong?
III
The October night comes down; returning as before
Except for a slight sensation of being ill at ease
I mount the stairs and turn the handle of the door
And feel as if I had mounted on my hands and knees.

"And so you are going abroad; and when do you return?
But that's a useless question.
You hardly know when you are coming back,
You will find so much to learn."
My smile falls heavily among the bric-à-brac.

"Perhaps you can write to me."
My self-possession flares up for a second;
This is as I had reckoned.

"I have been wondering frequently of late
(But our beginnings never know our ends!)
Why we have not developed into friends."
I feel like one who smiles, and turning shall remark
Suddenly, his expression in a glass.
My self-possession gutters; we are really in the dark.

"For everybody said so, all our friends,
They all were sure our feelings would relate
So closely! I myself can hardly understand.
We must leave it now to fate.
You will write, at any rate.
Perhaps it is not too late.
I shall sit here, serving tea to friends."

And I must borrow every changing shape
To find expression ... dance, dance
Like a dancing bear,
Cry like a parrot, chatter like an ape.
Let us take the air, in a tobacco trance--
Well! and what if she should die some afternoon,
Afternoon grey and smoky, evening yellow and rose;
Should die and leave me sitting pen in hand
With the smoke coming down above the housetops;
Doubtful, for quite a while
Not knowing what to feel or if I understand
Or whether wise or foolish, tardy or too soon ...
Would she not have the advantage, after all?
This music is successful with a "dying fall"
Now that we talk of dying--
And should I have the right to smile?

Good evening! smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 02:51 PM

rammstein, mulţumesc smile.gif

CONFINED LOVE.
by John Donne


Some man unworthy to be possessor
Of old or new love, himself being false or weak,
Thought his pain and shame would be lesser,
If on womankind he might his anger wreak ;
And thence a law did grow,
One might but one man know ;
But are other creatures so?

Are sun, moon, or stars by law forbidden
To smile where they list, or lend away their light?
Are birds divorced or are they chidden
If they leave their mate, or lie abroad a night?
Beasts do no jointures lose
Though they new lovers choose ;
But we are made worse than those.

Who e'er rigg'd fair ships to lie in harbours,
And not to seek lands, or not to deal with all?
Or built fair houses, set trees, and arbours,
Only to lock up, or else to let them fall?
Good is not good, unless
A thousand it possess,
But doth waste with greediness.


Posted by: rammstein Jul 24 2010, 03:07 PM

VARA IN CAPITALA
de Ion Minulescu


pictorului Camil Ressu
Au plecat bucurestenii toti la bai
Si cu Vara n-au ramas in capitala
Decat mortii si gardistii...
Iar pe strazile pustii si prin odai —
Praful ce se-ngroasa zilnic,
Si-n covoare —



Moliile cu prezenta lor fatala
Si cu vesnica lor pofta de mancare...
De urat ca n-are ce sa vada
In monumentala noastra capitala,
Vara umbla toata ziua-n pielea goala
Prin apartamente-nchise
Si pe strada —
De la Parcul Carol la Sosea
Si de la Sosea la Cotroceni,
Insotita de o droaie de tigani
Si de olteni,
Care vand ciresi, rahat si limonada
Si-o poftesc sa cumpere si ea...
Vara insa-i fata de la tara —
Bleaga si prostuta ca o oaie —
Nu stie ca-n capitala
Este si-o “Baie centrala“,
Si cand simte ca-i zaduf din cale-afara
Se rasfata-n Dambovita cat ii place,
Ca Suzana clasica, la baie...
Iar pe mal, gardistii — casca-gura —
O mananca cu privirea lor sireata,
Ca batranii poftitori de tr up de fata,
Si se-ntreaba :
Ce sa-i faca?...
Sa-i dea pace,
Sau s-o vare-n beci la prefectura?...


Din pacate pentru mine va las, ca pierd avionul. sad.gif
Sieglind, sper sa te mai gasesc aici peste cateva zile. smile.gif
Echo, keep walking! biggrin.gif

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 03:12 PM

drum bun!!!, rammstein smile.gif


să te întorci cu bine la noi!

Posted by: Sieglind Jul 24 2010, 06:05 PM

what about pop ? cool.gif





by http://picsdigger.com/keyword/andy%20warhol%20paintings/

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 02:09 AM

Citeaza (echo @ Jul 24 2010, 02:30 PM) *
BIG GERMANIC MUSIC on a BIG GERMANIC INSTRUMENT. The folks in Passau & at 1st Congregational Church in LA tussled for many years over which place had the "World's Largest Church Organ" -- a somewhat interesting designation since the 2 largest instruments in the world are in a department store & a stadium-sized auditorium. The LA church finally won, but it could be temporary, since they're always adding pipes at both places in this never-ending struggle. In the mean time, Passau now stakes claim to being "The largest organ outside the U.S." In any event, it's a monster. It's actually 5 instruments situated at various places around the building: 357 ranks, all playable from a central 5-manual console in the gallery. Passau is in southeastern Bavaria, at the intersection of 3 rivers: the Inn, the Danube, & the Ilz. I had to edit out about 20 seconds of this piece to fit inside the Tube's time limits. Hopefully, it's not too obvious where; some people say Reger should be edited much more ;-). He CAN take a long time to explore a musical thought.


precum un echo-ziggurat

Etemenanki (în sumeriană É.TEMEN.AN.KI "temple of the foundation of heaven and earth")



Turnul Babel - Pieter Bruegel cel Bătrân



nici OM nu poate fi auzit, nici AWR (Ein Sof) zărit???

Posted by: echo Jul 25 2010, 11:00 AM

MYRTO


În gînd îmi stărui, Myrto, divină vrăjitoare
Şi tu, oraş al mării, cu focuri mii arzînd,
Revăd raza-aurorei pe fruntea ta jucînd
Şi aurul din păru-ţi cum prin ciorchini apare.

Din cupa ta sorbit-am beţii ameţitoare,
Din licărul de-o clipă al ochilor rîzînd,
Atunci spre Iacchus zeul cătam, rugi înălţînd,
Căci Muza mă scăldase într-al Eladei soare.

Acum ştiu de ce iarăşi vulcanul s-a aprins:
Cu pasul tău, o, Myrto, pe-acolo ai trecut,
Şi dintr-o dată cerul fu cu cenuşă nins.

De cînd nomadul duce ţi-a frînt zeii de lut,
Sub laurul - cunună pe-a lui Virgiliu liră -
Hortensia cea pală şi mirtul se uniră




Sugerez tuturor, pe cât posibil; viitoarele postări text, în Lb.ROMÂNĂ.
Mulţumesc !..

Posted by: echo Jul 25 2010, 11:11 AM

Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 02:09 AM) *
precum un echo-ziggurat

Etemenanki (în sumeriană É.TEMEN.AN.KI "temple of the foundation of heaven and earth")



Turnul Babel - Pieter Bruegel cel Bătrân



nici OM nu poate fi auzit, nici AWR (Ein Sof) zărit???



ftp://eol.jsc.nasa.gov/EFS_highres_ISS010_ISS010-E-23748.JPG

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 11:12 AM

Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 11:00 AM) *
Sugerez tuturor, pe cât posibil; viitoarele postări text, în Lb.ROMÂNĂ.
Mulţumesc !..


Urma - Ştefan Augustin Doinaş


Mi-e sufletul ca marea ce-adesea împresoară
o urmă nevăzută de nimeni în nisip.
E oare talpa celui care-a trecut aseară?
Sau numai prevestirea, prezenţa fără chip
a unui zeu ce-aşteaptă să se-ntrupeze? Cine-i
atât de blând şi tainic sub vântul mişcător,
şi-n stare să imprime la ceasul grav al cinei
imaginea inversă a feţei tuturor?
Mă cuibăresc ca valul în ea, mă strâng, mă-nghesui,
mă las sorbit ca spuma de-un element poros
şi modelez în soare o clipă înţelesu-i
secret, spurcat de păsări şi tălmăcit pe dos.
Înnebunit de lună, orbit de suflul mării,
pescarul iese palid din vuietul verzui.
O, negativ al lumii, tipar al întâmplării,
cum semeni tu cu urma ce-o-nscrie talpa lui ...


Posted by: echo Jul 25 2010, 11:30 AM

Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 11:12 AM) *
Urma - Ştefan Augustin Doinaş


Mi-e sufletul ca marea ce-adesea împresoară
o urmă nevăzută de nimeni în nisip.
E oare talpa celui care-a trecut aseară?
Sau numai prevestirea, prezenţa fără chip
a unui zeu ce-aşteaptă să se-ntrupeze? Cine-i
atât de blând şi tainic sub vântul mişcător,
şi-n stare să imprime la ceasul grav al cinei
imaginea inversă a feţei tuturor?
Mă cuibăresc ca valul în ea, mă strâng, mă-nghesui,
mă las sorbit ca spuma de-un element poros
şi modelez în soare o clipă înţelesu-i
secret, spurcat de păsări şi tălmăcit pe dos.
Înnebunit de lună, orbit de suflul mării,
pescarul iese palid din vuietul verzui.
O, negativ al lumii, tipar al întâmplării,
cum semeni tu cu urma ce-o-nscrie talpa lui ...

http://www.youtube.com/watch?v=KOex8Xpq6-U
http://www.youtube.com/watch?v=Ek5u5jl7Ads&feature=related


Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 11:46 AM




Emily Dickinson: Nebune nopţi


Nebune nopţi!
De te-aş simţi,
Nebune nopţi
Somptuoase-ar fi!

Zadarnic vânt
Inimii-n port,
Harta s-a dus,
Compasu-i mort.

În rai – vâslire,
Pe mări, pe val!
În noaptea asta
Fii-mi tu mal!

Posted by: echo Jul 25 2010, 01:14 PM

http://www.scribd.com/doc/34121053/Limba-Getilor-De-litteris-et-lingua-Getarum-sive-Gothorum-Bonaventura-Vulcanius-Brugensis-1597


Part of Lord's Prayer from De Literis & Lingva GETARUM Sive GOTHORUM, 1597, p.33.


Rugăciunea unui dac

Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?

El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi învierea vieţii!

Şi el îmi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi umplut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Şi-n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers,
Şi tot pe lângă-acestea cerşesc înc-un adaos:
Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!

Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă,
Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă,
S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă,
Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Ş-acela între oameni devină cel întâi
Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,
Pân' ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte,
Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o -
Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor...
Poate-oi uita durerea-mi şi voi putea să mor.

Străin şi făr' de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliţă l-arunce,
Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,
Ce-o să asmuţe câinii, ca inima-mi s-o rumpă,
Iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
Îndură-te, stăpâne, şi dă-i pe veci viaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să-ţi mulţumesc
Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă
Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă!

Mihai Eminescu

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 01:18 PM




Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 01:25 PM


Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 01:39 PM








Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 01:52 PM

Eminescu: Eu nu cred nici în Iehova


Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha­Sakya-Muni,
Nici în viaţă, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.

Visuri sunt şi unul ş-altul,
Şi tot una mi-este mie
De-oi trăi în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.

Toate-aceste taine sfinte
­Pentru om frânturi de limbă ­
În zădar gândeşti, căci gândul,
Zău, nimic în lume schimbă.

Şi fiindcă în nimica
Eu nu cred ­ o, daţi-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Şi faceţi precum vă place.

Nu mă-ncântaţi nici cu clasici,
Nici cu stil curat şi antic ­
Toate-mi sunt de o potrivă,
Eu rămân ce-am fost: romantic.

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 02:08 PM

Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 01:14 PM) *
http://www.scribd.com/doc/34121053/Limba-Getilor-De-litteris-et-lingua-Getarum-sive-Gothorum-Bonaventura-Vulcanius-Brugensis-1597



Paul Gauguin: 'D'où venons nous? Que sommes-nous? Où allons-nous?


Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 02:57 PM

cine suntem?

chipuri,
anotimpuri,
roadele pământului




Giuseppe Arcimboldo - Vara

Posted by: echo Jul 25 2010, 03:38 PM

Un om prin lume trece. El nu e musulman.
Nici infidel nu este. Nu crede-n legi si zei.
Nu neaga, nu afirma. Dar vezi in ochii sai
Ca nimenea nu este mai trist si mai uman.

II

Nu mi-am facut vreodata din rugi sirag de perle
Ca sa-mi ascund noianul pacatelor cu ele.
Nu stiu daca exista o Mila sau Dreptate
Dar totusi, nu mi-e teama: curat am fost īn toate.

III

Spun unii ca exista un Creator si zic
Ca pentru a distruge, fiinte a creat.
Fiindca sunt urāte? Dar cine-i vinovat?
Sau pentru ca-s frumoase? Nu mai pricep nimic.

IV

Natura cu-ale sale stihii si elemente,
Sofismul si-adevarul - īmi sunt indiferente.
Da-mi vin si-atinge harfa cu modulatii moi
Asemeni cu-ale brizei ce trece ca si noi.

V

Mai toarna-mi vinul rosu ca un obraz de fata.
Curatul sānge scoate-l din gāturi de ulcioare.
Caci, īn afara cupei, Khayyam azi nu mai are
Macar un singur prieten cu inima curata.

VI

Sunt clipe cānd īmi pare ca tot ce-a trebuit
Sa aflu despre lume, de mult am deslusit.
Dar stelele ma mustra tacut din patru zari:
"N-ai dezlegat nici una din marile īntrebari".

VII

Īn aceasta seara vinul ma-nvata-un sens mai pur:
Cu sānge cast, de roze, paharele ni-s pline,
Iar cupa-i modelata din īnchegat azur.
Si noaptea-i pleoapa unei launtrice lumine...

VIII

Renume de-ai sa capeti, hulit vei fii de vulg.
Dar daca te vei tine departe de multime,
Uneltitor te-or crede. Cum, Doamne, sa ma smulg,
Sa nu ma stie nimeni si sa nu stiu de nime?

IX

Fii vesel, caci tristetea o sa dureze pururi.
Mereu aceleasi stele s-or īnvārti-n azururi.
Din caramizi facute din trupul tau, n-ai teama,
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seama.

X

Avui vestiti maestri. Facusem mari progrese.
Cānd mi-amintesc savantul ce-am fost, azi īl compar
Cu apa ce ia forma impusa de pahar
Si fumu-n care vāntul naluci ciudate tese.

XI

Credinta si-ndoiala, eroare si-adevar,
Ca boaba unei spume, usoare sunt si goale.
Opaca sau bogata īn irizari de cer,
Aceasta boaba-i chipul si tālcul vietii tale.

XII

Atāta duiosie la īnceput. De ce?
Atātea dulci alinturi si-atātea farmece
Īn ochi, īn glas, īn gesturi - apoi. De ce? Si-acum,
De ce sunt toate ura si lacrima si fum?

XIII

Putina apa si putina pīine
Si ochii tai īn umbra parfumata.
N-a fost sultan mai fericit vreodata
Si nici un cersetor mai trist ca mine.

XIV

Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii,
Iar moartea n-o sa-i schimbe rotundul si splendoarea.
Si nimeni nu-i sa-mi spuna ascunsul tālc al spumii:
Ce sens avu venirea? Si-acum, ce sens plecarea?

XV

Priveste cedrul māndru: atātea brate are!
Dar nu ca sa cerseasca, ci ca s-adune soare.
Si limbi nenumarate au nuferii si crinii.
Vorbesc īnsa limbajul tacerii si-al luminii.

XVI

Da-mi cupa si ulciorul! Sa bem fermecatoare
Faptura plamadita din roua si eter!
Cāte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a īn cupe si ulcioare?

XVII

Sarmane om, nimica tu n-ai sa stii vreodata.
Nimic din ce-nconjoara aceasta ora trista.
Īncearca sa-ti faci Raiul, promis de zei odata,
Aici, caci altul poate dincolo nu exista.

XVIII

Sa-ti faci putini prieteni. Din tine nu iesi
Caci prea des falsitatea credinta ne-o īnfrānge.
Cānd ti se-ntinde o māna, ‘nainte de-a o strānge,
Gāndeste-te ca poate te va lovi-ntr-o zi.

XIX

Toti idolii pe care atāt i-am adorat
Mi-au sāngerat credinta cu rani ce nu se vindec.
Mi-au īnecat tristetea īn vinul parfumat
Si mi-au vāndut la urma renumele pe-un cāntec.

XX

Ma dojeniti ca vesnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios ma faceti. Si ce daca-i asa?
Puteti orice sa spuneti pe socoteala mea.
Īmi apartin. Pricepeti? Si sunt ceea ce sunt!

XXI

Spuneti-mi, ce-i mai bine? Sa mergi īntr-o taverna,
Sau sa te tāngui zilnic cu sufletul pustiu,
Īngenunchind īn templu? Dar eu nu vreau sa stiu
De-Alah si alta viata, caci stingerea-i eterna.

XXII

Nu judeca pe nimeni, ci cata sa-ntelegi.
Eu beau, dar aminteste-ti ca ai si tu pacate.
De vrei s-ajungi la pace si la seninatate,
Apleaca-te asupra durerii lumii-ntregi.

XXIII

E-april. Pluteste-n aer o vraja de nespus.
Se nasc din nou sperante si-ndemnuri de a fi.
Fiece floare alba e māna lui Moisķ
Si-n fiecare briza respira, blānd Isus.

XXIV

Acest vas fu odata un biet īndragostit
Gemānd de nepasarea unei femei frumoase.
Iar toarta era bratul ce māngāia māhnit
Suavul gāt cu-atingeri usoare, de matase.

XXV

Noi nu vom sti vreodata ce ne asteapta māine.
Tu bucura-te astazi! Atāta īti ramāne.
Ia cupa si te-aseaza sub luna de clestar,
Caci māine poate luna te va cata-n zadar.

XXVI

Tu vezi doar aparente. Un val ascunde firea.
Tu stii de mult aceasta. Dar inima firava,
Tot vrea sa mai iubeasca. Caci ni s-a dat iubirea
Asa cum unor plante le-a dat Alah otrava.

XXVII

Coranul, cartea sfānta, citimu-l cāteodata.
Dar cine se desfata din el īn orice ceas?
Pe cupa plina īnsa o maxima-i gravata
Pe care zi si noapte o soarbem cu nesat.

XXVIII

Ni-i vinul si prieten si aur si noroc.
De cer nu ne e frica, nu-i cerem īndurare.
Caci suflete si inimi si cupe si ulcioare
N-au teama de tarāna, de apa si de foc.

XXIX

Cāt de sarac e-acela ce nu poate sa spuna:
"Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii".
Cum poate el sa simta īn zori uimirea firii
Si noaptea vraja sfānta a a clarului de luna?

XXX

Nimic nu mai m-atrage. Da-mi vin! Īn asta seara
Cea mai frumoasa roza din lume-i gura ta.
Da-mi vin! Sa straluceasca aprins la fel ca ea!
Cainta mea sa fie ca bucla ta, usoara...

XXXI

Traiesc iar anii tineri. Aprinsul tamāios
Īn flacari sa ma arda, caci, iata, vine ceata.
Vin! Nu importa care. Nu sunt pretentios.
Pe cel mai bun gasi-l-voi la fel de-amar ca viata.

XXXII

Am īntrebat Savantul si-am īntrebat si Sfāntul,
Sperānd c-au sa ma-nvete suprema-ntelepciune.
Si dupa-atāta rāvna atāt se poate spune:
Ca am venit ca apa si-o sa plecam ca vāntul.

XXXIII

De ce incertul māine te tulbura mereu?
Caci nu sta īn putere sa-i schimbi de astazi fata.
Traieste-adānc prezentul! Iar māini? Nici Dumnezeu
Nu ar putea sa-ti spuna ce taina-ascunde ceata.

XXXIV

Dincolo de pamānt si infinit
Catam sa aflu cerul unde vine.
Si-un glas solemn atunci s-a auzit:
"Si cerul si infernul sunt īn tine."

XXXV

Cel ce-a cules īn viata al cunostintei Mar
Pe-adevarata Cale purta-va pasii sai.
Numai acela stie ca azi e ca si ieri
Si māini va fi asemeni cu Ziua cea Dintai.

XXXVI

Acum din fericire doar numele persista.
Iar cel mai vechi prieten tot vinul nou ramāne.
Māngāie cupa plina. E singurul tau bine
Īn ora asta goala, īn ora asta trista

XXXVII

Viata se grabeste, rapida caravana.
Opreste-te si-ncearca sa-ti faci intensa clipa.
Nu ma-ntrista si astazi, faptura diafana!
Mai toarna-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa...

XXXVIII

Un joc ce se repeta e viata - si tu stii:
Cāstigul e durere si moartea fara nume.
Ferice de copilul sfārsit īn prima zi...
Mai fericit acela ce n-a venit pe lume.

XXXIX

Zefirul racoreste obrajii rozelor
Si-n umbra parfumata ne māngāie extazul.
Atāt de plin de vraja si de noroc e ceasul,
Ca tristul ieri dispare ca fulgul de usor...

XL

Aceste ornamente pe cupa delicata
Un bautor le-nscrise cu māna-nfrigurata.
De dragul caror gene le-a vrut asa de fine?
Si-o sa le sfarme, poate, īndurerat de cine?

XLI

Sa nu-ti dezvalui taina din suflet celor rai.
Nebunilor nu spune durerea niciodata.
Īn zāmbet sa te ferici de toti semenii tai.
Nadejdile, ascunse sa-ti stea de lumea toata.

XLII

Īntorsu-ne-am prieteni la vechiu-ne desfrāu.
Am renuntat la ceruri, la rugi si cele sfinte.
Oriunde este-o cupa, Tu ai sa vezi, Parinte,
Cum curge-n gāturi vinul ca apa īntr-un rāu.

XLIII

O Māna-ascunsa scrie si trece mai departe.
Nici rugi, nici argumente, nici spaima ta de moarte
Nu vor īndupleca-o sa stearga vreun cuvānt.
Nici lacrimile toate nu pot sa stearga-un rānd.

XLIV

Betivule, imensa urna, eu nu stiu cin’ te-a modelat.
Stiu doar ca poti sa-ncapi trei vedre si stiu c-ai sa te sfarmi ...ānd.
Mult timp am sa ma-ntreb atuncea: de ce ai fost oare creat,
De ce-ai fost fericit si-acuma - de ce nu esti decāt pamānt?

XLV

Esti trist? Adu-ti aminte ca-n jur atātia sufar.
Si ca dureri mai grele īn univers pot fi.
Alege-ti o femeie cu sānii albi, de nufar.
Sa n-o iubesti. Nici dānsa n-o sa poata iubi.

XLVI

Olarul sta īn fata rotii. Cānta.
El modeleaza solduri de ulcioare.
El cranii māndre de sultani framānta
Si ofilite māini de cersetoare.

XLVII

S-aprind alti zori! Descopar din nou splendoarea firii.
Cui sa-i aduc prinosul īn clipa asta sfānta
Cānd mii de flori si buze se daruiesc iubirii?
Copila, lasa harfa, caci, iata, pasari cānta...

XLVIII

Bea vin! ...ānd vei trece si tu supremul prag.
Si nu vei lua cu tine nimic din ce ti-i drag.
Aceasta-i marea taina: laleaua scuturata
Nu īnfloreste iarasi, o Saki, niciodata.

XLIX

De ai alaturea de tine doua masuri de vin si-o cupa,
Sa bei īn orice adunare, si cānd esti singur iarasi bea!
Caci Cel ce face si reface tot ce-i īn lume nu se-ocupa
Nici de musteti ca ale tale si nici de barbi cum e a mea.

L

Un punct pierdut e lumea īn haosul imens.
Toata stiinta noastra: cuvinte fara sens.
Om, pasare si floare sunt umbre īn abis.
Zadarnic este gāndul, iar existenta - vis.

LI

Grabite ca si apa si repezi ca un vānt
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si, totusi, doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina māine.

LII

Cāt timp voi īncerca sa umplu cu pietre marea nesfārsita?
Dispretuiesc si libertinii, dar si credinta ipocrita.
Voi merge-n Rai sau īn Gheena? Dar mai īntāi e-adevarat
C-aceste stranii tari exista? Care din voi le-a vizitat?

LIII

Priveste! Trandafirul se leagana īn vānt.
Ce patimas īi cānta de sus privighetoarea!
Bea! Ca sa uiti ca vāntul va scutura azi floarea
Si va lua cu dānsul fermecatorul cānt...

LIV

Khayyam cosea la cortul filosofiei. Dar
Cazu īn creuzetul māhnirii. Si-atunci fumul
Fu spulberat de Parce īn patru vānturi. Scrumul
L-a dat pe mai nimica un negustor avar.

LV

De-i dam sa bea, si-un munte o sa danseze-n soare.
Dispretuirea cupei e cea mai grea smintire.
Tu-ai vrea sa schimbi paharul pe viata viitoare?
Dar vinul este-un suflet ce da desavārsire.

LVI

Te chinuieste gāndul ca faci mereu pacate.
Din orice bucurie o vina ti-ai facut.
E fara rost tristetea, Khayyam, caci dupa moarte
Veni-va sau iertarea sau neantul absolut.

LVII

Īn vin cel īntelept gaseste extazul celora Alesi.
El ne reda si tineretea si ce-am pierdut si ce ni-i dor.
Īn flacari aurii ne arde ca-ntr-un vārtej ametitor.
Dar si tristetea ne-o preschimba īntr-un izvor racoritor.

LVIII

Priveste-n jur: durerea cu mii si mii de fete.
Cei dragi sunt morti. Esti singur cu palida tristete.
Ridica īnsa fruntea! Culege tot ce-atingi!
Trecutul e-un cadavru. Nu este timp sa-l plāngi.

LIX

Imperiile toate pentru o cupa plina!
Toata stiinta voastra pe parfumatul vin.
Cāntarile iubirii pe glasu-i cristalin
Si slava lumii pentru curata lui lumina.

LX

Beau vin si mi se spune de unul si altul:
"Sa nu mai bei, caci vinul dusman este de moarte
Al lui Alah". Atuncea, zic eu, pentru Prea-Naltul
Voi bea pagānul sānge. E-un act de pietate.

.... .................................................................


Omar Khayyam
http://www.youtube.com/watch?v=iUilx9XrxcE&feature=related


Posted by: echo Jul 25 2010, 04:03 PM

http://www.youtube.com/watch?v=SAh-HK46C7Y&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=QqVBGv2hpQ4&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 04:43 PM

ROMANŢA VINULUI

Totul se-amestecă în stropi de lumină proaspătă, vie.
O, minunată seară de mai ! Când păsările, toate,
La fel ca şi speranţele din inimă, acum secate,
Îmi prevestesc, în cor, răspântia, doar mie.

O, minunată seară ! sprinţară seară de mai !
Departe, o orgă îşi bate chemarea, rece şi pură,
Iar razele soarelui, în roşu de purpură,
Străpung ziua ce piere în rod parfumat, cu-n alai.

Cât mă mai veselesc ! În pocalul ce sun' a cleştar,
Hai, toarnă vinul ! mai toarnă, încă şi încă,
Doar oi uita tristeţea zilei, adâncă,
Batjocură de nebunie, din neam şi soi de ocar’ !

Cât mă mai veselesc ! Trăiască vinul şi Arta !...
Şi eu visat-am plăsmuiri în versuri celebre,
Stihuri care să-ngâne un viers de muzici funebre
Când vântul şi toamna se trec, ies prin a ceţii poartă.

Râsul amar şi furia te iau în stăpânire,
Să fii poet, şi totuşi obiect de dispreţ şi plictis,
Să ai o inimă, însă eşti de nimeni alt' înţeles
Afar’ de lumina lunii ori furtuna ce noaptea urlă-n neştire !

Femeie ! închin pentru tine, cum râzi de calea-mi promisă,
Un vis trandafiriu mă strigă şi vrea să mă desfete în braţe;
Aşijderea beau pentru voi, bărbaţi cu priviri posace,
Ce-mi dispreţuiţi şi viaţa, îmi refuzaţi şi mâna întinsă !

Când tot azurul din cer se înstelează-ntr-o boltă de slavă
Şi-un imn răsună a laudă primăverii-aurii
Eu nu deplâng ziua ce moare în umbrele-i cenuşii,
Căci orbecăi prin tinereţea-mi bolnavă !

Cât mă mai veselesc ! Trăiască seara de mai !
Ce nebunie veselă m-a prins, făr' a fi beat !...
S-a sfârşit deci cu-amarul dintr-al vieţii leat;
Inima, izbăvitu-şi-a dorul cel rău cu iz de putregai ?

Cântă până şi ceasul; iar vântul serii s-a înmiresmat...
În vreme ce vinul gâlgâie, curge în valuri, prea-plin,
Cât mă mai veselesc, chiui a hohot de râs, turbat.
De-atâta veselie mi-e teamă că mă sting, cu un suspin !

Émile Nelligan (1879-1941)
Unul dintre cei mai mari poeţi francofoni ai Canadei.

S-a născut – cum altfel? – iarna, la 24 decembrie 1879, în Montreal.
Versuri scrie încă din şcoală, dar studiile şi le va întrerupe, atras de fascinaţia vieţii boeme. Să nu-l judecăm însă cu măsura noastră, avea să se mistuie într-un răgaz atât de scurt!
În 1896, la numai 16 ani, i se publică primul poem, «Rêve fantastique». Şi-a compus cea mai mare parte a operei până în 1899, în acest interval apărându-i, în diverse reviste şi publicaţii locale, doar 23 din cele 1o7 poeme, sonete, rondele şi cântece scrise în aceşti 3 ani.
În 1897 este admis la "l'École littéraire de Montréal", pe care-o abandonează peste câteva luni: chemat de aventura mării, se angajează marinar pe-o navă cu destinaţia Liverpool. La întoarcere, în decembrie 1898, este reprimit în şcoală şi participă la câteva evenimente publice organizate sub egida acesteia. Ultimul dintre ele este şi ziua sa de glorie, 26 mai 1899, când recită « La Romance du Vin » în faţa unui public cuprins de frenezie. În aplauze şi ovaţii, Émile este literalmente purtat în braţe de admiratori.
Un exit triumfător, urmat de internarea sa, pe 9 august 1899, în azilul Saint-Benoît-Joseph-Labre, cu diagnosticul dementia praecox (astăzi i s-ar spune schizofrenie. De altfel, în forma sa incurabilă). Un alt exit, aceşti peste 42 de ani petrecuţi în ospicii, întrucât de acolo este transferat, în 1925, la spitalul Saint-Jean-de-Dieu, unde se şi stinge din viaţă, în ziua de 18 noiembrie 1941. Este înmormântat în cimitirul Notre-Dame-des-Neiges din Montreal. A(l) zăpezilor.
Émile Nelligan a visat la o OPERĂ. Întâiul său volum de poezie ar fi trebuit să poarte titlul « Le Récital des Anges ». I se publică, incomplet, în 1904… După trecerea sa de tot, desigur, canadienii (şi nu numai) îl adoră şi-l revendică drept mit.

Posted by: echo Jul 25 2010, 04:51 PM


Posted by: echo Jul 25 2010, 04:53 PM





Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 04:56 PM




Omphalos

de Ana Blandiana

O piatră e un zeu care
Se mişcă atât de încet
Încât ochiul meu repede muritor
Nu-i în stare
Să-i recunoască mişcarea,
Aşa cum nu poţi să-i ceri
Unui val,
Unui nor
Să înţeleagă ce-i marea.
Când totul se năruie
Şi-apoi se dizolvă
Într-un toxic amestec
De ieri şi de mâine,
O piatră e sâmburul lumii
Viu încă,
Sensul chircit ce rămâne,
Omphalos şi mugur din care întreg
Universul ucis
Va mai creşte o dată,
Când zeu-mpărţit
Între pietre egal
Se va strânge-ntr-o baricadă.

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 05:03 PM



Quechua, Rock of the Owl

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuzco


http://www.youtube.com/watch?v=CtUZzCe6-bk&feature=player_embedded


In 1913 Alomía Robles composed "El cóndor pasa", and the song was first performed publicly at the Teatro Mazzi in Lima. The song was composed as part of a zarzuela (Spanish operetta) of strong social content about Peruvian miners in Cerro de Pasco and their relations with the foreign mining company.

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 05:17 PM

http://www.youtube.com/watch?v=rvxUL5vE2Y0&feature=related en melodia inca

Posted by: echo Jul 25 2010, 06:09 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 05:17 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=rvxUL5vE2Y0&feature=related en melodia inca

http://www.youtube.com/watch?v=pey29CLID3I


Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 06:31 PM

Bridge over Troubled Water


Toledo - San Martin


Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 06:59 PM

La cumpăna apelor - Lucian Blaga

Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită
către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor.
Cu gând ducăuş – mângâi părul pământului.
Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.

Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim.
S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul.
Din poarta-nălţimei şi până-n vale
îmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul.

E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte
cu toate că mult mai puţin o să pară.
Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară.
Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte.

Poteca de-acum coboară ca fumul
din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul
spre ţărna şi valea trădate-nmiit
pentr-un cer chemător şi necucerit.

Posted by: echo Jul 25 2010, 08:37 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 25 2010, 06:59 PM) *
La cumpăna apelor - Lucian Blaga

Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită
către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor.
Cu gând ducăuş – mângâi părul pământului.
Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.

Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim.
S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul.
Din poarta-nălţimei şi până-n vale
îmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul.

E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte
cu toate că mult mai puţin o să pară.
Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară.
Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte.

Poteca de-acum coboară ca fumul
din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul
spre ţărna şi valea trădate-nmiit
pentr-un cer chemător şi necucerit.

http://www.youtube.com/watch?v=gfFduw1pcI8
http://www.youtube.com/watch?v=uDo8Iz8LzW4&feature=related


Posted by: hm Jul 25 2010, 09:05 PM


Luna veni-n fierărie
cu fustă de chiparos
Copilul o vede, vede.
Copilul stă şi-o priveşte.

În aerul cutremurat,
braţele-şi desface luna
lubrică,-arătându-şi sânii
tari precum de cositor.
Du-te lună, lună, lună.
Dacă vor veni ţiganii,
din inima ta vor face
salbe şi inele albe.
Lasă-mă să joc, copile.
Când ţiganii s-or întoarce,
tu, pe nicovală stând,
vei dormi un somn frumos.
Du-te, lună, lună, lună.
Caii lor îi simt pe-aproape.
Lasă-mă, copile, nu-mi
destrăma sub paşi apretul.

Călăreţul creştea-n zare,
toba câmpului sunând.
În fierărie, copilul
Îşi doarme somnu-i frumos.

Prin pădurea de măslini,
bronz şi vis, veneau ţiganii.
Frunţile pe sus purtate
şi ochii întredeschişi.

Ay, cum cântă păpăluda !
Sus în arbori, cum mai cântă !
Şi pe cer se duce luna,
c-un copil ţinut de mână.

Plâng ţiganii-n fierărie,
ţipă, se bocesc cu jale.
Aeru-i pune-o cunună.
Aerul un voal îi pune.


http://www.youtube.com/watch?v=guv15dQB9tc&feature=related

Posted by: echo Jul 25 2010, 09:06 PM

http://www.youtube.com/watch?v=QrojFR7jM9E

Auguste Rodin - The Kiss

Posted by: hm Jul 25 2010, 09:07 PM


Federico García Lorca - Romanţa lunii, lunii

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 09:15 PM

Citeaza (hm @ Jul 25 2010, 09:07 PM) *
tot Federico García Lorca

A murit in zori

Noapte cu patru luni
şi un singur copac,
cu o singură umbră
şi o singură pasăre.

Caut în carnea mea
urmele buzelor tale.
Izvorul săruta vântul
fără să-l atingă.

Port acel NU ce mi-ai dat,
în podul palmei,
ca o lămâie de ceară aproape albă.

Noapte cu patru luni
si un singur copac.
În vârful unui ac
stă dragostea mea, rotindu-se.

http://www.georgecrumb.net/comp/night4.html

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 09:19 PM

Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 09:06 PM) *
Auguste Rodin - The Kiss



Camille Claudel, l'âge mûr



et valse


Posted by: echo Jul 25 2010, 09:24 PM

...noapte bună !..

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 09:26 PM

Citeaza (echo @ Jul 25 2010, 09:24 PM) *
...noapte bună !..


Noapte bună!

Posted by: hm Jul 25 2010, 09:37 PM






http://www.youtube.com/watch?v=FT1jM-einEM



Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 09:37 PM

Citeaza (hm @ Jul 25 2010, 09:05 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=guv15dQB9tc&feature=related


e minunată

Posted by: Sieglind Jul 25 2010, 09:42 PM

Vermeer




Fata cu cercel de perlă

http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Vermeer

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 26 2010, 09:19 AM

Fratii Chiriac ( Cenaclul Flacara) - Moartea Caprioarei


http://www.youtube.com/watch?v=Mca6hOD5CFE



Citeaza
[Nicolae Labis - Moartea caprioarei

Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit si a curs pe pamânt.
A ramas cerul fierbinte si gol.
Ciuturile scot din fântâna namol.
Peste paduri tot mai des focuri, focuri
Danseaza salbatice, satanice jocuri.

Ma iau dupa tata la deal printre târsuri,
Si brazii ma zgârie, rai si uscati.
Pornim amândoi vânatoarea de capre,
Vânatoarea foametei în muntii Carpati.
Setea ma naruie. Fierbe pe piatra
Firul de apa prelins din cismea.
Tâmpla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
Planeta, imensa, straina si grea.

Asteptam într-un loc unde înca mai suna,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Când va scapata soarele, când va licari luna,
Aici vor veni în sirag sa se-adape
Una câte una caprioarele.

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa tac.
Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege si de datini.

Cu fosnet vestejit rasufla valea.
Ce-ngrozitoare înserare pluteste-n univers!
Pe zare curge sânge si pieptul mi-i rosu, de parca
Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am sters.

Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
Si stelele uimite clipira printre ele.
Vai, cum as vrea sa nu mai vii, sa nu mai vii,
Frumoasa jertfa a padurii mele!

Ea s-arata saltând si se opri
Privind în jur c-un fel de teama,
Si narile-i subtiri înfiorara apa
Cu cercuri lunecoase de arama.

Sticlea în ochii-i umezi ceva nelamurit,
Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
Mi se parea ca retraiesc un mit
Cu fata prefacuta-n caprioara.
De sus, lumina palida, lunara,
Cernea pe blana-i calda flori stinse de cires.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oara
Bataia pustii tatii sa dea gres!

Dar vaile vuira. Cazuta în genunchi,
Îsi ridicase capul, îl clatina spre stele,
Îl pravali apoi, stârnind pe apa
Fugare roiuri negre de margele.
O pasare albastra zvâcnise dintre ramuri,
Si viata caprioarei spre zarile târzii
Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
Când lasa cuiburi sure si pustii.
Împleticit m-am dus si i-am închis
Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
Si-am tresarit tacut si alb când tata
Mi-a suierat cu bucurie: - Avem carne!

Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sa beau.
Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
Ma simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege si de datini...
Dar legea ni-i desarta si straina
Când viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte,
Când soru-mea-i flamânda, bolnava si pe moarte.

Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
Vai fara vânt alearga frunzarele duium!
Înalta tata foc înfricosat.
Vai, cât de mult padurea s-a schimbat!
Din ierburi prind în mâini fara sa stiu
Un clopotel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima caprioarei si rarunchii.

Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sa traiesc, si-as vrea...
Tu, iarta-ma, fecioara - tu, caprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Si codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeste tata? Manânc si plâng. Manânc!

Posted by: echo Jul 26 2010, 11:07 AM


Posted by: echo Jul 26 2010, 11:10 AM


Posted by: echo Jul 26 2010, 11:14 AM


Posted by: echo Jul 26 2010, 11:16 AM







http://www.youtube.com/watch?v=xozvnMZ7Jq4

Posted by: echo Jul 26 2010, 11:24 AM





Steve Hanks

Posted by: echo Jul 26 2010, 11:45 AM


Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 11:54 AM

dar şi Nicolae Labiş smile.gif


Am iubit…

Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.

Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.

M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri înstrunate,
Săgetarea de idei…

Toată-această măreţie
Ne-a fost dată din vecie…

Posted by: echo Jul 26 2010, 12:03 PM




IGOR LEVASHOV

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 12:06 PM




http://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Gainsborough

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 12:14 PM



Van Gogh

my dearest one, Vincent smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 12:32 PM



şi irişii lui

Posted by: echo Jul 26 2010, 12:52 PM

Lacrimile

Când izgonit din cuibul veşniciei
întâiul om
trecea uimit şi-ngândurat prin codri ori pe câmpuri,
îl chinuiau mustrându-l
lumina, zarea, norii-şi din orice floare
îl săgeta c-o amintire paradisul-
şi omul cel dintâi, pribeagul, nu ştia să plângă.

Odată istovit de-albastrul prea senin
al primăverii,
cu suflet de copil întâiul om
căzu cu faţa-n pulberea pământului:
" Stăpân, ia-mi vederea,
ori dacă-ţi stă-n putinţă împăienjeneşte-mi ochii
c-un giulgiu,
să nu mai văd
nici flori, nici cer, nici zâmbetele Evei şi nici norii,
căci vezi- lumina lor mă doare."

Şi atunci Milostivul într-o clipă de-ndurare
îi dete lacrimile.

Lucian Blaga

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 12:55 PM

L. Blaga: Risipei se dedă florarul

Ne-om aminti cândva târziu
de-această întâmplare simplă,
de-această bancă unde stăm
tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

De pe stamine de alun,
din plopii albi, se cerne jarul.
Orice-nceput se vrea fecund,
risipei se dedă Florarul.

Polenul cade peste noi,
în preajmă galbene troiene
alcătuieşte-n aur fin.
Pe umeri cade-ne şi-n gene.

Ne cade-n gură când vorbim,
şi-n ochi, când nu găsim cuvântul.
Şi nu ştim ce păreri de rău
ne tulbură, pieziş, avântul.

Ne-om aminti cândva târziu
de-această întâmplare simplă,
de-această bancă unde stăm
tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărim prin doruri -
latente-n pulberi aurii --
păduri ce ar putea să fie
şi niciodatã nu vor fi.

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 12:58 PM

Sylvia Plath: Maci pirpirii


Maci pirpirii, limbi subţiri ale iadului
Nu vătămaţi pe nimeni?

Voi biciuiţi pe-ascuns. Nici nu pot să v-ating
Îmi trec mâinile printre flăcări. Dar nu arde nimic.

Îmi pierd puterea veghind
Această pâlpâire blândă, un roşu creţ cristalin asemeni căptuşelii gurii

Buze abia însângerate
Eşarfe sângerii.

Sunt fumuri tari de care nu pot să m-ating
Unde e opiul vostru, ameţitoarele capsule?

O, de-aş putea să sânger sau să dorm! -
Sau dacă gura mea s-ar logodi cu o rană ca aceasta!

Licorile voastre să se strecoare-n mine, în acestă capsulă de sticlă
Zăpăcindu-mă, amorţindu-mă.

Dar palide. Palide...

Posted by: echo Jul 26 2010, 01:00 PM

Citeaza (echo @ Jul 26 2010, 12:52 PM) *
Lacrimile

Când izgonit din cuibul veşniciei
întâiul om
trecea uimit şi-ngândurat prin codri ori pe câmpuri,
îl chinuiau mustrându-l
lumina, zarea, norii-şi din orice floare
îl săgeta c-o amintire paradisul-
şi omul cel dintâi, pribeagul, nu ştia să plângă.

Odată istovit de-albastrul prea senin
al primăverii,
cu suflet de copil întâiul om
căzu cu faţa-n pulberea pământului:
" Stăpân, ia-mi vederea,
ori dacă-ţi stă-n putinţă împăienjeneşte-mi ochii
c-un giulgiu,
să nu mai văd
nici flori, nici cer, nici zâmbetele Evei şi nici norii,
căci vezi- lumina lor mă doare."

Şi atunci Milostivul într-o clipă de-ndurare
îi dete lacrimile.

Lucian Blaga




Altfel

Omul incepuse sa vorbeasca singur...
Si totul se misca in umbre trecatoare-
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacara de soare.

Nimic.Pustiul tot mai larg parea...
Si-n noaptea lui amara tacuse orice cant;-
Si-nvinetit de ganduri, cu fruntea in pamant,
Omul incepuse sa vorbeasca singur...


George Bacovia


....interesant????

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:00 PM

.

Van Gogh: Trunk Of An Old Yew Tree

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:07 PM

Citeaza (echo @ Jul 26 2010, 01:00 PM) *
Altfel

Omul incepuse sa vorbeasca singur...
Si totul se misca in umbre trecatoare-
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacara de soare.

Nimic.Pustiul tot mai larg parea...
Si-n noaptea lui amara tacuse orice cant;-
Si-nvinetit de ganduri, cu fruntea in pamant,
Omul incepuse sa vorbeasca singur...


George Bacovia


....interesant????



Edvard Munch: Autoportret


Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:10 PM

ut pictura poesis


Edvard Munch, (n. 12 decembrie 1863, Løten, Norvegia, d. 23 ianuarie 1944, Ekely, Oslo) a fost un pictor norvegian, unul dintre pionerii artei moderne, considerat precursor al expresionismului, mai cu seamă un reprezentant al tradiţiei artistice europene decât a celei norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte mult relaţiile interumane, care vor reprezenta esenţa creaţiei sale.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Edvard_Munch

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:13 PM

Van Gogh: Autoportret




http://www.artline.ro/Autoportretele-lui-Vincent-van-Gogh-13389-1-n.html


şi câte ceva despre http://www.elady.ro/articole/Personalitati/Van-Gogh.html

Posted by: echo Jul 26 2010, 01:38 PM







Sculptures by Brancusi on Exhibit at the Guggenheim Museum

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:40 PM





şi Igor Stravinsky - Pasărea de foc


http://il.youtube.com/watch?v=aWRvhLrP3U8&feature=related

Posted by: echo Jul 26 2010, 01:51 PM



JEAN-BAPTISTE-CAMILLE COROT

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 01:52 PM

Claude Debussy:

http://il.youtube.com/watch?v=9_7loz-HWUM&feature=related la După-amiaza unui faun

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 04:59 PM

alt Claude impresionist: Monet



Moara de lângă Zandaam



Maci roşii la Argenteuil




Impresie - răsărit de soare

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 26 2010, 07:12 PM

Fragment din comedia romaneasca "Cuibul de Viespi".
Cu Tamara Buciuceanu.


http://www.youtube.com/watch?v=gx0iFP9VIus&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 07:49 PM

bine ai venit!!!!


albastru de voroneţ smile.gif



am găsit un .... galben de china


Posted by: hm Jul 26 2010, 08:03 PM


http://www.youtube.com/watch?v=3Y6yyHGw404


Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 08:09 PM

Citeaza (AlbastrudeVoronet @ Jul 26 2010, 07:12 PM) *
Fragment din comedia romaneasca "Cuibul de Viespi".
Cu Tamara Buciuceanu.


http://www.youtube.com/watch?v=gx0iFP9VIus&feature=related


Fragment din Titanic Vals - film regizat de Paul Călinescu (1964), după comedia lui Tudor Muşatescu

http://www.youtube.com/watch?v=yQ3h_r3odDE&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 08:15 PM



http://en.wikipedia.org/wiki/%5bb

Posted by: hm Jul 26 2010, 08:18 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 26 2010, 08:15 PM) *
http://en.wikipedia.org/wiki/%5bb



multumesc :)

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 08:23 PM

Radu Gyr - Cântec deplin

N-ai lăuda de n-ai şti să blestemi,
Surâd numai acei care suspină,
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.

Şi dacă singur rana nu-ţi legai,
Cu mâna ta n-ai unge răni străine.
N-ai jindui după frânturi de rai
De n-ai purta un ciob de iad în tine.

Că nu te-nalţi din praf dacă nu cazi
Cu fruntea jos, în pulberea amară,
Şi dacă-nvii în cântecul de azi
E că mureai în lacrima de-aseară.


hm. - eu îţi mulţumesc, sincer
omul acela mi-e tare drag, chiar dacă-i un personaj de film şi-atât: Kanji Watanabe

Posted by: hm Jul 26 2010, 08:26 PM


http://pratieheads.com/mp3/17shrosehill.mp3

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 08:29 PM



ESTE



Posted by: Pintea Haiducul Jul 26 2010, 09:28 PM

Bună, fetelor! Am trecut să vă salut. Frumos topic. smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 26 2010, 09:50 PM

Citeaza (Pintea Haiducul @ Jul 26 2010, 09:28 PM) *
Bună, fetelor! Am trecut să vă salut. Frumos topic. smile.gif


nu te cred tongue.gif

dacă nu postezi şi tu ceva smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 08:37 AM

Albrecht Dürer - Betende Hände (Mâini rugătoare)





Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 27 2010, 08:41 AM

Marin Sorescu - Sah

Intr-un montaj deosebit:

http://www.youtube.com/watch?v=punN6IUrvQw


Citeaza
[Marin Sorescu -Şah

Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinaţie strălucită
Şi-i câştig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Şi mă ameninţă cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în faţă o carte
Şi-l silesc să se retragă.
Îi mai câştig câteva piese,
Dar uite, jumătate din viaţa mea
E scoasă pe margine.
-O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
Îmi spune el.
-Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.

În spatele meu soţia, copiii,
Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
Tremură pentru orice mişcare a mea.

Eu îmi aprind o ţigară
Şi continui partida.

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 09:04 AM

Vladimir Vîsoţki - Tăcere albă


De ani, veacuri şi epoci de-a rând
Totul tinde dinspre frig spre căldură
De ce aceste păsări zboară spre nord
Când firesc spre sud, destinul le fură?

Nu le e necesar vreun record de simţire
Când de sub aripi gheaţa dispare
Aici vor găsi păsăreasca lor fericire
Ca un premiu de consolare?

Ce n-am trăit, ce n-am visat
Ce oare ne-a alungat la drum pe apa zimţuită?
N-am văzut aurora până acum niciodat’
Rareori aurora e pe deplin preţuită.

Linişte. Doar pescăruşii - fulgere .
Din mâini goale le dăm hrană,
Iar drept recompensă pentru tăcere
Negreşit un sunet va fi ca o rană.

Demult avem doar visuri albe în gând
Celelalte nuanţe ale zăpezii nu mai sunt:
Dacă ne-am pierdut vederea de-atâta alb
Ne va reveni cu prima geană de pământ.

Gâtlejului nostru, glasul nu-i mai este primejdie.
Slăbiciunea noastră se topeşte ca umbra solară.
Şi drept recompensă pentru nopţile de deznădejde
Vom avea veşnica zi polară.

Nord, libertate, speranţă, ţară fără hotare
Zăpadă imaculată ca o lungă viaţă fără minciună,
Corbii nu ne atacă ochii, venind din zare
Pentru că aici corbi nu s-adună.

Cine n-a crezut în prezicerile rele toate,
Nu s-a culcat o clipă pe zăpadă să se odihnească
Acela drept recompensă pentru singurătate
Va întâlni o altă făptură omenească.

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 09:26 AM

Federico Garcia Lorca - Elegia tăcerii


Tăcere, unde îţi duci
cristalul tău aburit
de râsete şi cuvinte,
şi suspinele pomului?
Cum cureţi, tăcere,
roua cântecului
şi sonorele pete
pe care mări îndepărtate
le lasă pe imacularea
senină a mantiei tale?
Rănile cine-ţi închide
când peste câmpuri
vreo bătrână fântână
darda înceată-şi împlântă-n
cristalul tău uriaş?
Unde te duci dacă-n amurg
te rănesc clopotele
şi-ţi sfarmă încremenirea
stolurile de strigături
şi marea larmă-aurită
prăvălită pe-albaştri
munţi hohotind?

Vântul iernii
îţi sparge în ţăndări azurul,
şi-ţi taie dumbrăvile
tânguirea tăcută
a vreunui rece izvor.
Unde-ţi aşezi mâinile
întâlneşti ghimpele râsului
sau fierbintea izbitură
de bardă a patimii.
Dacă te duci către astre
ţiuitul solemn
al păsărilor albastre
rupe marele echilibru
din ascunsul tău craniu.

Fugind de sunet,
tu însuşi sunetul eşti,
spectru al armoniei,
fum de ţipăt şi cântec.
În nopţile întunecate
tu vii să ne spui
cuvântul nemărginit,
fără suflare şi buze.
Sfredelită de stele
şi coaptă de muzică,
unde îţi duci, tăcere,
durerea extraumană,
durerea de-a fi prizonieră
în capcana de sunete,
acum, când pe vecie îţi este
izvorul tău sfânt înfundat?

Tulburi de gânduri
azi undele tale târăsc
cenuşa sonoră,
durerea de-odinioară.
Ecourile ţipetelor
ce s-au dus pe vecie.
Zgomotul îndepărtat al
mării, mumificat.

Dacă Iehova a adormit,
urcă la tronu-i strălucitor
sparge-i în cap
un luceafăr stins
şi sfârşeşte definitiv
cu muzica eternă,
armonia sonoră
a luminii şi, între timp,
întoarce-te la obârşia ta,
unde în noaptea eternă,
înainte de Dumnezeu şi de timp,
izvorai liniştită.

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 09:48 AM

Citeaza (AlbastrudeVoronet @ Jul 27 2010, 08:41 AM) *
Marin Sorescu - Sah

Intr-un montaj deosebit:

http://www.youtube.com/watch?v=punN6IUrvQw



http://www.youtube.com/watch?v=BJbX5o2gqhM

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 27 2010, 10:37 AM


Muzica romaneasca arhaica , traditii romanesti autentice:

http://www.youtube.com/user/Fabr1s

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 10:52 AM

Citeaza (AlbastrudeVoronet @ Jul 27 2010, 10:37 AM) *
Muzica romaneasca arhaica , traditii romanesti autentice:

http://www.youtube.com/user/Fabr1s


vreau să le ascult pe toate

felicitări - şi mulţumiri smile.gif


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 11:29 AM

Dragu-mi-i unde-am intrat, dodă, dodă,
Şi cu cin' m-am adunat, dodă, dodă,
Dragu-mi-i unde-am intrat, dodă, dodă,
Şi cu cin' m-am adunat, dodă, dodă!
Păhăruţu-acest de vin, dodă, dodă,
Nu ştiu, Doamne, cui să-nchin, dodă, dodă,
Păhăruţu-acest de vin, dodă, dodă,
Nu ştiu, Doamne, cui sa-nchin, dodă, dodă!
Păi văd aci un om frumos, dodă, dodă,
Închina-i-aş bucuros, dodă, dodă,
Păi văd aci un om frumos, dodă, dodă,
Închina-i-aş bucuros, dodă, dodă!
Că ăst pahar de oi be, dodă, dodă,
Ştiu că n-a fi moartea me, dodă, dodă,
Că ăst pahar de oi be, dodă, dodă,
Ştiu că n-a fi moartea me, dodă, dodă!
Că şi moartea de mi-a fi, dodă, dodă,
Tot aş bea vreo două trii, dodă, dodă,
Că şi moartea de mi-a fi, dodă, dodă,
Tot aş bea vreo două trii, dodă, dodă!
Pe aici stau, îl dau în sus, dodă, dodă,
Că mi-i drag cine l-o pus, doda, doda,
Pe aici stau, îl dau în sus, dodă, dodă,
Că mi-i drag cine l-o pus, dodă, dodă!
Că mi-i drag cine l-o pus, dodă, dodă!
Şi pe cine l-o adus, dodă, dodă,
Că mi-i drag cine l-o pus, dodă, dodă!
Si pe cine l-o adus, dodă, dodă!
Dragu-mi-i unde-am venit, dodă, dodă,
Şi cu cin' m-am întâlnit, dodă, dodă,
Dragu-mi-i unde-am intrat, dodă, dodă,
Şi cu cïn' m-am adunat, dodă, dodă!


http://www.youtube.com/watch?v=4WPzGUcf7K4

Posted by: hm Jul 27 2010, 12:16 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 10:52 AM) *
vreau să le ascult pe toate



ha ha, imposibil :D sunt atat de multe...

iata cateva variatiuni din caval

http://www.youtube.com/watch?v=uFud_LTlg0c&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=F-Vf6ck-_c4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=AVfqsiAheIM

http://www.youtube.com/watch?v=_qb4Z1Q95vM&feature=related

si in varianta trei parale

http://www.youtube.com/watch?v=S7DoYBZBKHY

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 12:17 PM

şi flori smile.gif

Ştefan Luchian

violete



trandafiri albi






părăluţe



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 12:19 PM

Citeaza (hm @ Jul 27 2010, 12:16 PM) *
ha ha, imposibil biggrin.gif sunt atat de multe...

iata cateva variatiuni din caval

http://www.youtube.com/watch?v=uFud_LTlg0c&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=F-Vf6ck-_c4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=AVfqsiAheIM

http://www.youtube.com/watch?v=_qb4Z1Q95vM&feature=related

si in varianta trei parale

http://www.youtube.com/watch?v=S7DoYBZBKHY


da, ăsta-i şi motivul pentru care mi-am modificat răspunsul - nu îmi dădusem seama cât de multe sunt. dar de dorit, pot dori să le ascult pe toate, nu? tongue.gif

ce a făcut el/ea culegându-le, adunându-le este ... ceva extraordinar

eu am pus părăluţe smile.gif
dar nu-i destul



Posted by: hm Jul 27 2010, 12:38 PM


idiosincrazie?

http://www.youtube.com/watch?v=CvJKA69PGfo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=_DX08nQows0

Posted by: hm Jul 27 2010, 12:40 PM



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 12:45 PM

Rafael - Femeia cu Unicorn



(mi-ai intrat în calculator, nu? - glumesc, desigur tongue.gif)

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 12:51 PM

Frida Kahlo - Autoportret




http://ro.wikipedia.org/wiki/Frida_Kahlo

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 12:57 PM

Rădăcini



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 01:06 PM

şi din nou, Nicolae Labiş


Fior

Poate-am visat ceva rău şi-am uitat,
Poate-i doar pentru că vişinii s-au înflorat,
Poate-i doar vântul ce limpede sună,
Ori pentru că au muşcat astă noapte din lună
Vârcolacii, ori stele prea multe pe faţă
Mi-au picurat o otravă de gheaţă,
Ori poate e dimineaţă.

Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh străveziu de poveşti,
Care-ai pătruns şi îmi macini mereu
Trupul şi sufletul meu?

Privesc în oglindă - acelaşi mi-i chipul
Şi buzele groase tăiate ca-n lemn.
Pe pavăza frunţii văd bine că nimeni
N-a scris, încă nu, nici un semn.

Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Sufletu-şi pâlpâie albe chemări,
Ochii îmi ard rotunjiţi peste cearcăne,
Inima-şi bate ecoul de zări.

Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh coborât din poveşti,
Undă prelinsă să mă învenine,
Stea fulgerată în mine?

Posted by: echo Jul 27 2010, 01:25 PM

www.youtube.com/watch?v=ggmqI4qAaQM
Who are the Vlachs? (Vlahi Wallahiens Wolosi)
.......................................................

www.youtube.com/watch?v=EWlmZ4pC7C4&feature=related
Violeta Petrovic - Nu mi injima da pjatra
.......................................................


www.youtube.com/watch?v=vadiG24VLBo&feature=related
Vlaska frula
........................................................

www.youtube.com/watch?v=NI5YRrYfwgg&feature=related
Aurel Tămaş - A ciobanilor
.......................................................

www.youtube.com/watch?v=L6dRCBqGWe4&feature=related
Papanjii a mei
........................................................

www.youtube.com/watch?v=ZuBBe_n26Xk&feature=related
ARMANAME-Hei_hei_pi_munti
........................................................
www.youtube.com/watch?v=jKjphIbaDoc&feature=channel
Pindu - Pui lai pui
..........................................................

www.youtube.com/watch?v=7QcZ7NEBxEQ&feature=channel
Kavalla - Dada mea
................................................................................
.......

...&...&...&,,,, nu-i uitaţi !...


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 01:35 PM

Citeaza (echo @ Jul 27 2010, 01:25 PM) *
...&...&...&,,,, nu-i uitaţi !...


nu, nu-i uităm

mulţumiri smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 01:43 PM

N. Grigorescu - Franţuzoaica cu sac în spinare smile.gif


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 01:52 PM

ai noştri,

ai lor



Van Gogh, Mâncătorii de cartofi

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 01:58 PM

oameni




Paul Gaugain, Arearea (Bucurie)

Posted by: hm Jul 27 2010, 02:06 PM


daca-s aromani, atunci e cimpoi, si daca e cimpoi atunci sunt balcani si mediterana.

http://www.youtube.com/watch?v=nZgPpIxNYrs

si greci, desigur :)

http://www.sed.gr/library/Serax.mp3

http://www.youtube.com/watch?v=tsqo8pEWwRo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=s91MBFwc4Bs

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 02:10 PM

Citeaza (hm @ Jul 27 2010, 02:06 PM) *
daca-s aromani, atunci e cimpoi, si daca e cimpoi atunci sunt balcani si mediterana.


dacă-s Balcani, e şi Bregovici

http://www.youtube.com/watch?v=i6Bh0sdhW70

Posted by: hm Jul 27 2010, 02:16 PM




Uroš Predić - Kosovka devojka

Posted by: echo Jul 27 2010, 02:21 PM

http://\"http://\\"http://www.megaliths.net/lepensikdanubecomp.png\\"\"


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 02:25 PM

Ion Barbu - Isarlîk

"Pentru mai dreapta cinstire
a lumii lui Anton Pann"

La vreo Dunăre turcească,
Pe şes veşted, cu tutun,
La mijloc de Rău şi Bun
Pân'la cer frângându-şi treapta,

Trebuie să înfloreasca:
Alba,
Dreapta
Isarlîk!

Ruptă din coastă de soare!
Cu glas galeş, de unsoare,
Ce te-ajunge-asa de lin
Când un sfânt de muezin
Fâlfâie, înalt, o rugă
Pe fuişor, la zâna-în fuga...

*

- Isarlîk, inima mea,
Data în alb, ca o raia
Într-o zi cu var si ciumă,
Cuib de piatră si legumă
- Raiul meu, rămâi aşa!

Fii un târg temut, hilar
Şi balcan - peninsular...

La fundul mării de aer
Toarce gâtul, ca un caer,
În patrusprezece furci,
La raiele;

rar, la turci!
Beată, într-un singur vin:
Hazul Hogii Nastratin

*

Colo, cu doniţi în spate,
Asinii de la cetate,
Gâzii, printre fete mari,
Simigii şi gogoşari,
Guri cască când Nastratin

La jar alb topeşte in,

Vinde-în leasă de copoi
Căţei iuţi de usturoi,
Joacă, şi-în cazane sună
Când cadâna curge-în Lună.

*

Deschideţi-vă, porţi mari!
Marfă-aduc, pe doi măgari,
Ca să vând acelor case
Pulberi, de pe lună rase,
Şi-alte poleieli frumoase;
Pietre ca apa de grele,
Ce fireturi, ce inele,
Opinci pentru hagealîk

- Deschide-te, Isarlîk!

Să-ti fiu printre foi un mugur
S-aud multe, să mă bucur

La răstimpuri, când Kemal
Pe Bosfor, la celalt mal,
Din zecime, în zecime,
Taie-în Asia grecime;

Când noi, a Turchiei floare,
Într-o slavă stătătoare

Dăm cu sîc
Din Isarlîk!

Posted by: hm Jul 27 2010, 02:29 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 02:25 PM) *
Ion Barbu - Isarlîk


mda, Isarlîk - cam pe-acolo stăm, sau mai bine dansăm :D

http://www.youtube.com/watch?v=lUOUN00OSJM&feature=related


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 03:00 PM




Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 03:03 PM

Citeaza (hm @ Jul 27 2010, 02:29 PM) *
sau mai bine dansăm biggrin.gif


dance...
did you say ...







http://www.youtube.com/watch?v=2AzpHvLWFUM&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 03:29 PM


Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 03:45 PM


Posted by: echo Jul 27 2010, 04:24 PM



Female Statuette Neolithic Idol Terracotta from Cucuteni Romania



Stylised Head from Predionica Late Vinca Culture circa 4500-4000 BC



Cel care este stăpânul minţii sale este stăpânul Universului

Confucius



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 05:01 PM

balbal

http://en.wikipedia.org/wiki/Kurgan_stelae


Arthur Rimbaud - Foamea


De am vreo pofta si-aplecare
E doar de glod şi piatră tare.
Prânzesc tot din văzduh, din cer.
Din stâncă, din cărbuni, din fier.

Foame-mi, rostiţi. Şi paşteţi, lin,
Sunetele vâcelei.
Trageţi veselul venin
Rochiţei-rândunelei.

Mâncaţi pietrişul spart şi dalele
De vechi, bătrâne catedrale;
Prunduri străvechi, diluviale,
Pâini semănate-n dâmburi pale.

Faim

Si j’ai du goût, ce n’est guère
Que pour la terre et les pierres.
Je déjeune toujours d’air,
De roc, de charbons, de fer.

Mes faims, tournez. Paissez, faims,
Le pré des sons.
Attirez le gai venin
Des liserons.

Mangez les cailloux qu’on brise,
Les vieilles pierres d’églises ;
Les galets des vieux déluges,
Pains semés dans les vallées grises.

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 27 2010, 05:34 PM

Repetabila Povara- Adrian Paunescu


http://www.youtube.com/watch?v=CFr2-jF7F28


[

Citeaza
Repetabila povară - Adrian Paunescu

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor...
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită ...ând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.

Posted by: echo Jul 27 2010, 06:46 PM

Domnului A.Păunescu,

răspund cu :


În fiecare zi

În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.

Ne amageste lenea unui vis
Pe care-l anulam cu-o sovaire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne rasucim pe-un asternut posac,
Însingurati în doi, din lasitate,
Mintindu-ne cu guri care prefac
În zgura sarutarile uzate;

Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasa treapta trista:
Prea sceptici si prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai stim ca dragostea exista.

În fiecare zi, ne batem joc
De pasari, de iubire si de mare,
Si nu bagam de seama ca, în loc,
Ramîne un desert de disperare.


Romulus Vulpescu



http://www.youtube.com/watch?v=p3LlD3l4AWE



Posted by: echo Jul 27 2010, 06:58 PM

http://www.youtube.com/watch?v=hwYGyI4mwyM&feature=related



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 07:19 PM

Radu Stanca, «Lamentaţia Ioanei d’Arc pe rug»


Îmi vor cuprinde flăcările-ntîi
Picioarele rănite şi grumazul,
Şi-apoi, flămînzii şerpi de la călcîi
Îmi vor zdrobi, cu sunet frînt, obrazul.

Eu voi rămîne însă şi pe rug,
Ca şi pe ziduri, dreaptă şi neînfrîntă,
Nu voi zvîrli blestemul ca pe-un jug,
Nici nu voi da iertare ca o sfîntă,

Ci, fără lacrimi, ca un om de rînd,
Voi aştepta sub umedele tîmple
Ceea ce-i vînt să se preschimbe-n vînt,
Şi ceea ce mi-e scris să mi se-ntîmple.

Azi, pentru prima dată-n viaţa mea,
Şi poate pentru cea din urmă dată,
Mă-mbrăţişează tainic cineva
Şi mă învaţă-n fine să fiu fată.

Mă strînge-n braţe zvelt, ca pe-o nuia,
Floare de foc mă face şi mă-nclină,
Sfielnicele buze mi le bea,
Iar trupul mi-l dă jos de pe tul­pi­nă.

Zvîrlindu-şi faţa-n sus, mă frînge-n dinţi,
Pe pulpe-mi cade frînt, pe şold îmi urcă,
Prin părul despletit de şerpi fierbinţi
Sute de limbi deodată îmi încurcă

Şi-a­co­perindu-mi pleoapele cu scrum
Sub stranie îmbrăţişare împlinită,
Ca-ntr-o înaltă amforă de fum,
Scăldîndu-mă, mă duce la ispită.

Eu îmi desfac sandalele şi joc
Pe rugul plin de braţele nebune,
Păgînul joc al dragostei, în loc
Să-nalţ întunecata rugăciune.

Şi-abia acuma văd, privind în jos
Spre limbile ce-aleargă şi mă-mbie
Că - păcătoasa! - am un trup frumos
Şi-un mijloc zvelt şi pur, ca o făclie,

Că degetele mele sînt subţiri
Şi sînii mei rotunzi sînt albi ca mieii
Pe care i-am păzit visînd oştiri
Şi-ntîrziind în sipet jocul cheii.

(...)
Vai mie, păcătoasa ! – plîng acum
Şi-mi pare rău că mor, cînd fermecată
Cu flăcările albe mă cunun
Şi, fără re­muşcări, mă las muşcată.

Dar flăcările creşte-vor mereu,
Creşte-va mult şi strania orgie.
Şi, în cu rînd, flămînd, iubitul meu,
Întîiul meu iubit, fără să ştie,

Mă va cu­prinde-atît de mult în el,
Încât nu va putea să mai despartă
De trupul lui pe-al meu – şi-n alb inel
Mă va iubi fum zvelt şi ceaţă moartă.

Posted by: hm Jul 27 2010, 07:21 PM

Citeaza (echo @ Jul 27 2010, 04:24 PM) *
Cel care este stăpânul minţii sale este stăpânul Universului


si pentru ca umbra lui Ghilgames este invocata adesea -

http://realchange.org/gecko.pdf


To appreciate the earth is for the gods; I am merely covered in
dust.

For him who walks, the day lasts. For him who dances, the sun
shines. For the hero whose strength is enormous, moonlight is
given.

What has been destroyed belongs to a god. No one is able to take it
away.

A heart never created hatred; speech created hatred.

Marrying is human. Having children is divine.

Don't choose a wife during a festival!

The lives of the poor do not survive their deaths.

The poor man does not strike his son a single blow; he treasures
him highly forever.

Possessions are flying birds -- they never find a place to settle.

To be wealthy and demanding more is abominable.

He who says "I will live for today" is bound like a bull with a leash
tied to his nose-ring.

Fate is a dog walking always behind a man.

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 07:24 PM


Posted by: echo Jul 27 2010, 07:33 PM

HM !...te rog să-ţi traduci textele postate, nu-i toată lumea poliglotă.

...TREBUIE !...să perceapă cât mai mulţi ceea ce dorim să se-ntâmple p-acest topic.

...scuze !...sper să nu te superi...

Posted by: hm Jul 27 2010, 07:49 PM

Citeaza (echo @ Jul 27 2010, 07:33 PM) *
HM !...te rog să-ţi traduci textele postate, nu-i toată lumea poliglotă.

...TREBUIE !...să perceapă cât mai mulţi ceea ce dorim să se-ntâmple p-acest topic.

...scuze !...sper să nu te superi...



stiu ca asta este idealul, si am stiut si cand am postat - chiar am incercat sa traduc, dar uneori ar fi sunat destul de barbar, si mi-a fost mila de bietele proverbe.
o sa incerc insa o traducere frumoasa cand timpul imi va permite :)

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 08:04 PM

Citeaza (hm @ Jul 27 2010, 07:21 PM) *
si pentru ca umbra lui Ghilgames este invocata adesea -

http://realchange.org/gecko.pdf


pentru că hm. a venit mai târziu şi nu ştia ....


Să poţi cântări pământul înseamnă să fii zeu; eu mă-nvelesc în firul de praf.

Pentru cel care păşeşte, ziua dăinuieşte. Pentru cel care dansează, soarele străluceşte. Pentru viteazul a cărui forţă este uriaşă, darul îi va fi raza de lună.

Ce s-a distrus i-a aparţinut zeului. Nimeni nu i-l mai poate lua înapoi.

Niciodată ura nu a purces dintr-o inimă, ci din vorbă.

Căsătoria e un lucru omenesc. Să zămisleşti copii e dumnezeiesc.

Nu-ţi alege soaţa la ceas de petrecere!

Vieţile celor săraci nu dăinuiesc dincolo de moartea lor.

Omul cel sărman nu-şi loveşte fiul cu pumnul; îl preţuieşte pe vecie.

Averile sunt precum păsările-n zbor -- nu-şi găsesc vreodată rost să se aşeze într-un loc.

Să fii bogat, dar să şi ceri pe deasupra e chiar dezgustător.

Cel care-şi grăieşte "Trăiesc doar pentru ziua de astăzi" se leagă pe sine precum un taur prins cu belciugul de nări.

Soarta-i un câine ce se ţine scai după om.



--------

e traducere la repezeală, poate fi îmbunătăţită smile.gif

Posted by: hm Jul 27 2010, 08:14 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 08:04 PM) *
pentru că hm. a venit mai târziu şi nu ştia ....


Să poţi cântări pământul înseamnă să fii zeu; eu mă-nvelesc în firul de praf.

Pentru cel care păşeşte, ziua dăinuieşte. Pentru cel care dansează, soarele străluceşte. Pentru viteazul a cărui forţă este uriaşă, darul îi va fi raza de lună.

Ce s-a distrus i-a aparţinut zeului. Nimeni nu i-l mai poate lua înapoi.

Niciodată ura nu a purces dintr-o inimă, ci din vorbă.

Căsătoria e un lucru omenesc. Să zămisleşti copii e dumnezeiesc.

Nu-ţi alege soaţa la ceas de petrecere!

Vieţile celor săraci nu dăinuiesc dincolo de moartea lor.

Omul cel sărman nu-şi loveşte fiul cu pumnul; îl preţuieşte pe vecie.

Averile sunt precum păsările-n zbor -- nu-şi găsesc vreodată rost să se aşeze într-un loc.

Să fii bogat, dar să şi ceri pe deasupra e chiar dezgustător.

Cel care-şi grăieşte "Trăiesc doar pentru ziua de astăzi" se leagă pe sine precum un taur prins cu belciugul de nări.

Soarta-i un câine ce se ţine scai după om.



--------

e traducere la repezeală, poate fi îmbunătăţită :)


mulţumesc mult - iată şi încercare mea :D

Să se bucure de pământ le este dat zeilor; eu sunt prea acoperit de colb.

Pentru cel ce umblă, ziua durează. Pentru cel ce dansează, străluceşte soarele. Pentru eroul a cărui putere este nemăsurată e dată lumina lunii.

Ce a fost distrus aparţine unui zeu. Nu mai poate fi luat inapoi de către nimeni.

O inimă nu a creat niciodată ură; vorbirea a creat ura.

Să te căsătoreşti este omenesc. Să ai copii e divin.

Nu-ţi lua nevastă în timpul festivalului!

Vieţile sărmanilor nu-şi aruncă umbra mai departe de momentul morţii lor.

Omul sărman nu-şi loveşte fiul; îl preţuieşte întotdeauna nespus.

Posesiunile sunt ca păsările zburătoare - nu găsesc niciodată un loc în care să rămână.

Să fii bogat şi să ceri mai mult este abominabil.

Cel care spune "Voi trăi clipa" este ca un taur ce a fost legat de belciugul din nas cu o lesă.

Soarta este un câine ce urmează întotdeauna omul.



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 08:17 PM



smile.gif

e mai bine aşa.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Epopeea_lui_Ghilgame%C8%99

Posted by: hm Jul 27 2010, 08:18 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 08:04 PM) *
e traducere la repezeală, poate fi îmbunătăţită :)


e minunata traducerea :)
banuiesc o formatie filologica ce mie imi lipseste...

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 08:20 PM

Citeaza (hm @ Jul 27 2010, 08:18 PM) *
e minunata traducerea smile.gif
banuiesc o formatie filologica ce mie imi lipseste...

împreună, cred că amândouă sunt la fel de bune, se completează smile.gif

Posted by: JOJO Jul 27 2010, 08:36 PM


http://www.youtube.com/watch?v=Kdx1-Gm_cL4&feature=related

Posted by: JOJO Jul 27 2010, 08:42 PM

Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.

Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.

Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim.

Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva

Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete

Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi

Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti

Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau

Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.

Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fi iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.

Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale

Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata

Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.

Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.

Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti

Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...

Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.

Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit



Am invatat...
de Octavian Paler

Posted by: JOJO Jul 27 2010, 08:47 PM

http://www.youtube.com/watch?v=VLRx_02q4ks&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 08:58 PM

Citeaza (JOJO @ Jul 27 2010, 08:47 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=VLRx_02q4ks&feature=related


bun venit aici, JOJO!

şi mulţumiri smile.gif


p.s. nu mă lasă să scriu decât ca vizitator


Posted by: JOJO Jul 27 2010, 09:03 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 08:58 PM) *
bun venit aici, JOJO!

şi mulţumiri smile.gif


p.s. nu mă lasă să scriu decât ca vizitator


Multumesc,

Placerea a fost de partea mea smile.gif
am sa mai trec pe aici ca-i liniste si caldura smile.gif



Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 09:05 PM

Citeaza (JOJO @ Jul 27 2010, 09:03 PM) *
Multumesc,

Placerea a fost de partea mea smile.gif
am sa mai trec pe aici ca-i liniste si caldura smile.gif


mă bucur că îţi place

am să mai pun o poezie de Lorca
dar e de noapte, dimineaţa nu o poţi citi, e prea ... apăsătoare


Posted by: Estetica Uratului Jul 27 2010, 09:32 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 27 2010, 09:05 PM) *
mă bucur că îţi place

am să mai pun o poezie de Lorca
dar e de noapte, dimineaţa nu o poţi citi, e prea ... apăsătoare

buey draga, baga si niste versuri de iubire carnala, animalica, sex apasat, etc, insotite de desene explicative,
sa geama aia cu Q7!

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 09:32 PM

Federico Garcia Lorca - Nocturna golului


I.

Ca să văd că totul s-a dus, ca să văd golurile şi veşmintele,
mănuşa ta de lună dă-mi-o,
cealaltă mănuşă a ta, pierdută-n iarbă,
dragostea mea!


Vântul poate să smulgă melcii
morţi pe plămânul elefantului
şi să spulbere viermii înţepeniţi
din mugurii de lumină sau mere.

Chipurile vâslesc nepăsătoare
pe sub larma măruntă a ierburilor
şi-i pieptul mic al broaştei în colţ
tulbure de inimă şi mandolină.

În marea piaţă pustie
mugea cap de bovină de cu rând retezat
şi dur cristal definitiv erau
formele căutând rotirea şarpelui.

Ca să văd că totul s-a dus
golul tău mut dă-mi, dragostea mea!
Nostalgie de-academie şi cer trist.
Ca să văd că totul s-a dus!


În tine, dragostea mea, în carnea ta,
ce linişte de trenuri răsturnate!
ce braţ de mumie-nflorit!
ce cer fără ieşire, iubito, ce cer!

E piatra în apă şi e glasul în briză
ţărmi de iubire ce scapă din trunchiul său sângerând.
De-ajuns e s-atingi pulsul dragostei noastre prezente
ca să crească flori peste ceilalţi copii.

Ca să văd că totul s-a dus.
Ca să văd golurile de nori şi fluvii.
Dă-mi mâinile tale de laur, iubire.
Ca să văd că totul s-a dus!


Goluri pure se rotesc prin mine, prin tine, în zori
păstrând urmele crengilor de sânge
şi câte-un profil de ghips liniştit ce desenează
o durere bruscă de lună-njunghiată.

Iată forme concrete ce-şi caută golul.
Câini înşelaţi şi mere muşcate.
Iată neliniştea, zbuciumul unei triste lumi fosile
ce nu-şi găseşte accentul întâiului său suspin.

Când caut în pat zvonurile firului,
dragostea mea, ai venit să-mi acoperi învelişul.
Golul unei furnici poate umple aerul,
dar tu gemi, fără ţintă, prin ochii mei.

Nu, prin ochii mei nu, acum îmi arăţi
patru râuri răsucite în braţul tău,
în dura baracă unde luna prizonieră
devorează un marinar în faţa copiilor.

Ca să văd că totul s-a dus,
dragoste de necucerit, dragoste ocolită!
Nu, nu-mi da golul tău,
al meu a şi-nceput să plutească în aer!
Vai ţie, vai mie, vai brizei!
Ca să văd că totul s-a dus!


II.

Eu.
Cu orbitor de albul gol al unui cal,
coamă de cenuşă. Piaţă pură şi repetată.

Eu.
Golul meu străpuns cu subţiori sfâşiate.
Pieliţă uscată de strugure neutru şi azbest de zori.

Întreaga lumină-a lumii încape-ntr-un ochi
Cântă cocoşul şi cântecul lui mai mult decât aripile-i dăinuie.


Eu.
Cu orbitor de albul gol al unui cal.
Înconjurat de spectatori cu furnici în cuvinte.

Eu.
În circul frigului fără profil mutilat
Prin capitelurile sparte ale obrajilor fără sânge.

Eu.
Golul meu fără tine, cetate, fără morţii tăi ce mănâncă.
Călare prin viaţa-mi definitiv ancorată.

Eu.
Nu există veac nou nici proaspătă lumină.
Doar un cal albastru şi un revărsat de ziuă.

Posted by: Sieglind Jul 27 2010, 10:49 PM

Salvador Dali - Somnul (The dream)


Posted by: echo Jul 27 2010, 10:59 PM





Gaudi's

Posted by: echo Jul 27 2010, 11:42 PM



Sleep of Sorrow and the Dream of Joy c.1818-1881
MONTI RAFFAELLE

Posted by: JOJO Jul 28 2010, 05:24 AM

La Adio

Se află litere şi farduri
Şi nişte munţi sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Şi nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic să-ţi spun
Pe ...ând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.

De ce să-ţi spun la revedere
N-aş mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine până la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

Când te-am văzut ultima oară
Ştiai şi tu, plângeai şi tu
Şi-ai plecat cu tot cu gară
Nici tren nu mai există, nu.
Eu m-am întors încă o dată
Voiam să vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

Eu ţi-aş mai spune amănunte
Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.


Posted by: JOJO Jul 28 2010, 05:28 AM

Buna dimineata! smile.gif



Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 10:21 AM

buna, JOJO smile.gif

te rog mult să scrii - în măsura posibilului - şi cine-i autorul
poezia "La adio" e a lui Adrian Păunescu

Posted by: JOJO Jul 28 2010, 10:52 AM

Citeaza (Sieglind @ Jul 28 2010, 10:21 AM) *
buna, JOJO smile.gif

te rog mult să scrii - în măsura posibilului - şi cine-i autorul
poezia "La adio" e a lui Adrian Păunescu


Ok, scuze smile.gif

Posted by: echo Jul 28 2010, 11:00 AM

...bună dimineaţaaaaaa !... biggrin.gif

...semnat olograf: MARTINICĂ

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:02 AM

Citeaza (JOJO @ Jul 28 2010, 10:52 AM) *
Ok, scuze smile.gif

heiiiiiiiiiiiiii, nu-i cazul smile.gif

o pasăre a lunii (Pájaro lunar), a lui Juan Miró


Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:03 AM

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 11:00 AM) *
...bună dimineaţaaaaaa !... biggrin.gif

Good morning, Sunshine smile.gif



Soarele roşu, tot Miró

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:09 AM

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 11:00 AM) *
...semnat olograf: MARTINICĂ



ăăăăăăăăăăăăăă, m-am blocat sad.gif

e fără frică, ăst MARTINICĂ? tongue.gif



Margarete Steiff

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:19 AM

aşa?



Că dacă-n iarnă sunt făcută,
Şi ursul alb mi-e vărul drept,
Din umbra deasă, desfăcută,
Mă-nchin la soarele-nţelept.

(Ion Barbu - Riga Crypto şi lapona Enigel)

ori aşa?


Posted by: echo Jul 28 2010, 11:22 AM

HuH !...


Judith and Holofernes Sculpture by Donatello 1457




Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:27 AM

hmmmmmm, absinthe

Picasso (perioada albastră)



şi


Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:31 AM

şi Grigorescu




Doi beţivi

lol

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:37 AM

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 11:22 AM) *
HuH !...

Judith and Holofernes Sculpture by Donatello 1457




http://www.youtube.com/watch?v=9piRiiZ0C4Q

Camille Saint-Saëns

Posted by: echo Jul 28 2010, 11:41 AM

Citeaza (Sieglind @ Jul 28 2010, 11:27 AM) *
hmmmmmm, absinthe




Swiss Courier biggrin.gif



Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:42 AM

şi tot Maria Callas

http://www.youtube.com/watch?v=jFQXdJxhmaY&feature=related, G. Puccini

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 11:55 AM

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 11:41 AM) *
Swiss Courier biggrin.gif


Picasso, Cap de arlechin


Posted by: echo Jul 28 2010, 12:01 PM



...astăzi , joaca ?! biggrin.gif

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 12:02 PM

şi o ballerina




Degas

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 12:01 PM) *
...astăzi , joaca ?! biggrin.gif


se cheamă că a plesnit un drac, aşa-i? smile.gif

Posted by: echo Jul 28 2010, 12:19 PM

...A AJUNS CRIZA ŞI-N ...PARADISUL ÎNTUNECAT ?... biggrin.gif măi să fie...ai naibii conspiraţionişti !..
...au trimis-o prin curuer special, Azazel !... biggrin.gif



Devil pushing a damned person in the fire from the Last Judgement of the Cathedral of St. Etienne

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 12:37 PM

asta-i ca şi povestea cu cocoşul roşu (mă rog, alb tongue.gif)

MARC CHAGALL -




Le Coq Blanc et les deux amants

(tot un mesager)

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 02:23 PM

iar din Gustav Klimt aleg ceva ... de amiază smile.gif




The kiss



The Beethoven Frieze (fragment)


http://www.youtube.com/watch?v=0D77dmKRj-A&feature=related - Fidelio

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 02:33 PM

da, da,

şi el, desigur



al nostru

Posted by: echo Jul 28 2010, 03:10 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 28 2010, 02:33 PM) *
da, da,

şi el, desigur



al nostru



yeeee!...

Posted by: echo Jul 28 2010, 03:16 PM




Mîhnită-i toată carnea iar cărţile, citite.
Să fug! să fug aiurea! Sunt păsări fericite
Să zboare între ceruri şi spume neperechi!
Nimic, nici oglindite-n priviri grădini prea-vechi
în calea unei inimi care închină mării
O, nopţi! nici ocrotite, de răul călimării,
Foi, goale,-n clar de lampă, de către propriul alb
Nici tînăra femeie, la sîn cu prunc rozalb.
Tot am să plec! Fregată,-n tresalt de mari pavoaze,
Sus ancora spre darnici atoli şi blînde oaze!

Un greu Plictis, în care speranţe crude gem,
Mai crede-n bun-rămasul batistelor, suprem!
Şi, ispitind furtuna, înaltele catarge
Sunt, poate, dintre-acelea ce vîntul le va sparge
Fără catarge, fără, pierduţi la antipozi...
Dar, inimă, ascultă-i cum cîntă, pe matrozi!

Trad: Şerban Foarţă


Brise marine

La chair est triste, hélas! et j’ai lu tous les livres.
Fuir! là-bas fuir! Je sens que des oiseaux sont ivres
D'être parmi l'écume inconnue et les cieux!
Rien, ni les vieux jardins reflétés par les yeux
Ne retiendra ce cśur qui dans la mer se trempe
O nuits! ni la clarté déserte de ma lampe
Sur le vide papier que la blancheur défend
Et ni la jeune femme allaitant son enfant.
Je partirai! Steamer balanceant ta mâture,
Lève l'ancre pour une exotique nature!

Un Ennui, désolé par les cruels espoirs,
Croit encore à l'adieu suprême des mouchoirs!
Et, peut-être, les mâts, invitant les orages
Sont-ils de ceux qu 'un vent penche sur les naufrages
Perdus, sans mâts, sans mâts, ni fertiles îlots...
Mais, ô mon cśur, entends le chant des matelots!



Stéphane Mallarmé

Posted by: echo Jul 28 2010, 03:34 PM





WILLIAM ADOLPHE BOUGUEREAU

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 03:45 PM

si despre ... mări smile.gif

Charles Baudelaire - Albatrosul

Din joacă, marinarii la bord, din când în când
Prind albatroşi, mari păsări călătorind pe mare
Care-nsoţesc, tovarăşi de drum cu zborul blând
Corabia pornită pe valurile-amare.

Pe punte, jos, ei care sus, în azur, sunt regi
Acuma par fiinţe stângace şi sfiioase
Şi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegi
Ca nişte vâsle grele s-atârne caraghioase

Cât de greoi se mişcă drumeţul cu aripe!
Frumos cândva, acuma ce slut e şi plăpând
Unu-i loveşte pliscul cu gâtul unei pipe
Şi altul, fără milă, îl strâmbă şchiopătând.

Poetul e asemeni cu prinţul vastei zări
Ce-şi râde de săgeată şi prin furtuni aleargă
Jos, pe pământ, printre batjocuri şi ocări
Aripele-i imense l-împiedică să meargă.

în tălmăcirea lui Al. Philippide

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 04:03 PM

L'Albatros

Souvent, pour s'amuser, les hommes d'équipage
Prennent des albatros, vastes oiseaux des mers,
Qui suivent, indolents compagnons de voyage,
Le navire glissant sur les gouffres amers.

À peine les ont-ils déposés sur les planches,
Que ces rois de l'azur, maladroits et honteux,
Laissent piteusement leurs grandes ailes blanches
Comme des avirons traîner à côté d'eux.

Ce voyageur ailé, comme il est gauche et veule!
Lui, naguère si beau, qu'il est comique et laid!
L'un agace son bec avec un brûle-gueule,
L'autre mime, en boitant, l'infirme qui volait!

Le Poète est semblable au prince des nuées
Qui hante la tempête et se rit de l'archer;
Exilé sur le sol au milieu des huées,
Ses ailes de géant l'empêchent de marcher.

Posted by: antitalent Jul 28 2010, 04:17 PM

hai sa ma bag si io unde nu-mi fierbe ulcica,desi cu artele...da' uite-aci ce-mi aduc io aminte din minte...

Nu vreau s-adorm,
nu vreau sa-nchid ochii
de teama sa nu strivesc lumea aceasta sub pleoape
sa n-o aud pocnind
ca o aluna strivita in dinti.
Dar cit voi mai fura somnului,
cit voi mai ramine treaza?
Ma chinuiesc si mi-e ciineste mila
de universul fara aparare
ce va pieri in ochiul meu
inchis.

ANA BLANDIANA

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 04:19 PM

Nicolae Tonitza - Farul din Balcic





Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 04:20 PM

Citeaza (antitalent @ Jul 28 2010, 04:17 PM) *
hai sa ma bag si io unde nu-mi fierbe ulcica,desi cu artele...da' uite-aci ce-mi aduc io aminte din minte...

Nu vreau s-adorm,
nu vreau sa-nchid ochii
de teama sa nu strivesc lumea aceasta sub pleoape
sa n-o aud pocnind
ca o aluna strivita in dinti.
Dar cit voi mai fura somnului,
cit voi mai ramine treaza?
Ma chinuiesc si mi-e ciineste mila
de universul fara aparare
ce va pieri in ochiul meu
inchis.

ANA BLANDIANA


Bine ai venit smile.gif

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 04:37 PM

Lucian Blaga - Noapte la mare

Valul mai bate, acelaşi.
Raza e trează în turn.
Cald e nisipul pe plaje,
numai puţin dacă scurm.

Noaptea-i târzie, de august.
Orele-horele tac.
Cugetul, cumpăna, steaua
grea judecată îmi fac.

Murmură dor de pereche.
Patima cere răspuns.
Ah, mineralul în toate
geme adânc şi ascuns.

Sarea şi osul din mine
caută sare şi var.
Foamea în mare răspunde,
creşte cu fluxul amar.

Margine-mi este argila,
lege de-asemenea ea.
Sunt doar metalul în febră,
magmă terestră, nu stea.

Capăt al osiei lumii!
Rogu-te, nu osândi!
Vine cândva şi odihna
ce ispăşire va fi!

Vine cândva şi odihna
ce ispăşire va fi
anilor, aprigei sete,
febrei de noapte şi zi.

Posted by: echo Jul 28 2010, 04:45 PM

Citeaza (echo @ Jul 28 2010, 03:10 PM) *
yeeee!...






Statuia originala a Modurei, regasita dupa 50 de ani

astzi pe hotnews.


Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 04:49 PM

Fântâna Modura

Statuia originala a Modurei, realizata de sculptorul Constantin Baraschi in 1939 pentru ansamblul statuar Fantana Modurei, a fost descoperita in cimitirul Bellu, dupa ce timp de aproape 50 de ani s-a crezut ca a fost distrusa. Modura, impreuna cu cele 20 de cariatide amplasate la intrarea in parcul Herastrau, au fost demolate de comunisti in anii 50 pentru a face loc statuii lui Stalin. Grupul statuar care se afla acum la intrarea in Herastrau este o reconstituire realizata de sculptorul Ionel Stoicescu, in anul 2006, pe baza fotografiilor de epoca si a unei cariatide originale gasite in cimitirul Bellu in 2006.

Cele 20 de cariatide asezate de-o parte si de alta a aleii reprezinta taranci din Muscel si Mehedinti cu ulcioare pe cap. La capat se afla statuia Modura, o femeie despre care legenda spune ca i-a oferit apa lui Carol al II-lea atunci cand acesta a aterizat fortat in comuna Vadu Crisului, Bihor. Regele a emis si o moneda infatisand-o pe Modura.


(extras din articol)


Posted by: hm Jul 28 2010, 05:10 PM

Cerul lui Francisco de Goya smile.gif



El baile a orillas del Manzanares





La vendimia o El otoño





La Primavera

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 05:17 PM

Goya smile.gif


Posted by: hm Jul 28 2010, 05:19 PM

Cerul lui Francisco de Goya smile.gif



El baile a orillas del Manzanares





La vendimia o El otoño



La Primavera


Posted by: hm Jul 28 2010, 05:21 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 28 2010, 05:17 PM) *
Goya smile.gif



c'est ça smile.gif



La nevada





El albañil herido





Le sabbat des sorcières





Átropos/ Las Parcas


Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 05:34 PM

şi un altfel de cer




Colosul

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 28 2010, 06:50 PM



Filmul Ciprian Porumbescu( 1972)



Descriere IMDb:

http://www.imdb.com/title/tt0068383/

Fragment din film:

http://www.youtube.com/watch?v=ZwwOiSb13AU

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 28 2010, 06:55 PM


W.D. Snodgrass- Memento

http://www.youtube.com/watch?v=Lh43vKnop1Y




Citeaza
W.D. Snodgrass, laureat al premiului "Pulitzer" in 1960 este considerat unul din cei 6 mari poeti de limba engleza ai sec.XX. Traducator al baladelor romanesti si al poeziilor lui Eminescu.

Memento 1

Umblînd printre scrisori şi teancuri de cecuri vechi
Anulate, tăieturi din ziare şi cartonaşe galbene cu note
Care odată au însemnat ceva, s-a întîmplat să găsesc
Fotografia ta. Fotografia 'aceea'. M-am oprit îngheţat,
Asemeni unui om care greblînd frunzele moarte din grădină
A dat peste o mînă desprinsă de trup.

Totuşi, în prima clipă, am fost fericit; stai în picioare
Chiar aşa cum stăteai - sfioasă, delicată, subţire,
În rochia lungă de dantelă verde cu margarete brodate
Pe care ai îmbrăcat-o la primul nostru dans. Vederea ta
Ne buimăcise pe toţi. Atunci dorinţele noastre erau altele,
Şi idealurile uşor de înfiripat.

Apoi, prin război, şi cei doi ani nesfîrşiţi
Peste mări, japonezi morţi în barăcile lor
Printre farfurii, păpuşi şi pantofi rătăciţi, am purtat
Acea imagine a ta, acolo, să îndepărtez frica mea.
Să-mi dovedesc că ai fost şi că ai putea să mai fii.
Asta era înainte de viaţa noastră-mpreună.

Înainte de a ne secătui unul altuia forţele
Cu minciuni, tăgăduiri, regrete tacite
Şi învinuiri; înainte de divorţ
Şi trădare. Mai bine zis: înainte de a ne fi întîlnit.
Totuşi, pun fotografia ta înapoi. Cîndva, la timpul cuvenit,
O voi găsi încă acolo.

(din "Cardinalul", Ed.Dali, 1999, traducere de Dona Roşu şi Luciana Costea)

Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 07:16 PM

Mihai Eminescu - Trecut-au anii

Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.

Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea... mă-ntunec!

Posted by: echo Jul 28 2010, 07:54 PM

http://www.youtube.com/watch?v=Yfbchq0xQmQ&feature=player_embedded#!

Posted by: JOJO Jul 28 2010, 07:55 PM

http://www.youtube.com/watch?v=wADAcusC7r4&feature=related


Posted by: JOJO Jul 28 2010, 07:57 PM

Ion Minulescu wub.gif


Celei care pleacă


Tu crezi c-a fost iubire-adevărată...
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom şti-o poate niciodată...

A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare.
Un cântec trist, adus din alte ţări
De nişte pasări albe - călătoare
Pe-albastrul răzvrătit al altor mări
Un cântec trist, adus de marinarii
Sosiţi din Boston,
Norfolk
Şi New York,
Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii
Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc.
Şi-a fost refrenul unor triolete
Cu care-alt'dată un poet din Nord,
Pe marginile albului fiord,
Cerşea iubirea blondelor cochete...

A fost un vis,
Un vers,
O melodie,
Ce n-am cântat-o, poate, niciodată...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?...
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie!

Posted by: hm Jul 28 2010, 07:59 PM



Înger şi demon


Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite
A făcliilor de ceară care ard lângă altare -
Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare,
Nepătrunsă de-ochii roşii de pe mucuri ostenite,

În biserica pustie, lângă arcul în părete,
Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger;
Pe-a altarului icoană în de raze roşii frângeri,
Palidă şi mohorâtă Maica Domnului se vede.

O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură;
Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind
Şi cununi de flori uscate fâşâiesc amirosind
Ş-a copilei rugăciune tainic şopotit murmură.

Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită,
Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează,
Coatele pe braţul crucii le destinde şi le-aşază,
Ochii cufundaţi în capu-i, fruntea tristă şi-ncreţită.

Şi bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece,
Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braţ alb;
Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb
Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui faţă trece.

Ea un înger ce se roagă - El un demon ce visează;
Ea o inimă de aur - El un suflet apostat;
El , în umbra lui fatală, stă-ndărătnic răzemat -
La picioarele Madonei, tristă, sfântă, Ea veghează.

Pe un mur înalt şi rece de o marmură curată,
Albă ca zăpada iernei, lucie ca apa lină,
Se răsfrânge ca-n oglindă a copilei umbră plină -
Umbra ei, ce ca şi dânsa stă în rugă-ngenuncheată.

Ce-ţi lipseşte oare ţie, blond copil cu-a ta mărire,
Cu de marmur-albă faţă şi cu mânile de ceară,
Văl - o negură diafană mestecată-n stele; - clară
E privirea-ţi inocentă sub a genelor umbrire;

Ce-ţi lipseşte să fii înger - aripi lungi şi constelate.
Dar ce văd: Pe-a umbrei tale umeri vii ce se întinde?
Două umbre de aripe ce se mişcă tremurânde,
Două aripe de umbră cătră ceruri ridicate.

O, nu-i umbra ei aceea - este îngeru-i de pază;
Lângă marmura cea albă văd fiinţa-i aeriană.
Peste viaţa-i inocentă, viaţa lui cea sântă plană,
Lângă dânsa el se roagă, lângă ea îngenunchează.

Dar de-i umbra ei aceea - atunci Ea un înger este,
Însă aripile-i albe lumea-a le vedea nu poate;
Muri sfinţiţi de-a omenirii rugăciuni îndelungate
Văd aripile-i diafane şi de dânsele dau veste.

Te iubesc! - era să strige demonul în a lui noapte,
Dară umbra-naripată a lui buze le înmoaie;
Nu spre-amor - spre-nchinăciune el genunchii-şi încovoaie
Şi ascultă dus din lume a ei dulci şi timizi şoapte.

.......................................................................

Ea? - O fiică e de rege, blondă-n diadem de stele,
Trece-n lume fericită, înger, rege şi femeie;
El? - răscoală în popoare a distrugerii scânteie
Şi în inimi pustiite samănă gândiri rebele.

Despărţiţi de-a vieţii valuri, între el şi între dânsa
Veacuri sunt de cugetare, o istorie,-un popor,
Câteodat' - deşi arare - se-ntâlnesc, şi ochii lor
Se privesc, par a se soarbe în dorinţa lor aprinsă.

Ochii ei cei mari, albaştri, de blândeţe dulci şi moi,
Ce adânc pătrund în ochii lui cei negri furtunoşi!
Şi pe faţa lui cea slabă trece-uşor un nour roş -
Se iubesc... Şi ce departe sunt deolaltă amândoi!

A venit un rege palid, şi coroana sa antică,
Grea de glorii şi putere, l-a ei poale-ar fi depus,
Pe-ale tronului covoare ea piciorul de-ar fi pus
Şi în mâna-i însceptrată, mâna ei îngustă, mică.

Dară nu - mute rămas-au buzele-i abia deschise,
Mută inima în pieptu-i, mâna ei trasă-ndărăt.
În a sufletului taină, ea iubea. Clar şi încet
Se ivea faţa de demon fecioreştile ei vise.

Ea-l vedea mişcând poporul cu idei reci, îndrăzneţe;
Ce puternic e - gândi ea, cu-amoroasă dulce spaimă;
El prezentul îl răscoală cu-a gândirilor lui faimă
Contra tot ce grămădiră veacuri lungi şi frunţi măreţe.

El ades suit pe-o piatră cu turbare se-nfăşoară
În stindardul roş şi fruntea-i aspră-adâncă, încreţită,
Părea ca o noapte neagră de furtune-acoperită,
Ochii fulgerau şi vorba-i trezea furia vulgară.

.........................................................

Pe-un pat sărac asudă într-o lungă agonie
Tânărul. O lampă-ntinde limb-avară şi subţire,
Sfârâind în aer bolnav. - Nimeni nu-i ştie de ştire,
Nimeni soartea-i n-o-mblânzeşte, nimeni fruntea nu-i mângâie.

Ah! acele gânduri toate îndreptate contra lumei,
Contra legilor ce-s scrise, contra ordinii-mbrăcate
Cu-a lui Dumnezeu numire - astăzi toate-s îndreptate
Contra inimii murinde, sufletul vor să-i sugrume!

A muri fără speranţă! Cine ştie-amărăciunea
Ce-i ascunsă-n aste vorbe? - Să te simţi neliber, mic,
Să vezi marile-aspiraţii că-s reduse la nimic,
Că domnesc în lume rele căror nu te poţi opune,

C-opunându-te la ele, tu viaţa-ţi risipeşti -
Şi când mori să vezi că-n lume vieţuit-ai în zadar:
O astfel de moarte-i iadul. Alte lacrimi, alt amar
Mai crud nici e cu putinţă. Simţi că nimica nu eşti

Şi acele gânduri negre mai nici a muri nu-l lasă.
Cum a intrat el în viaţă! Cât amor de drept şi bine,
Câtă sinceră frăţie adusese el cu sine!
Şi răsplata? - Amărârea, care sufletu-i apasă.

Dar prin negurile negre, care ochii îi acopăr,
Se apropie-argintoasă umbra nalt-a unui înger,
Se aşază lin pe patu-i; ochii lui orbiţi de plângeri
Ea-i sarută. - De pe dânşii negurile se descopăr...

Este Ea . C-o mulţămire adâncă, nemaisimţită,
El în ochii ei se uită. - Mândră-i de înduioşere;
Ceasul ultim îi împacă toată viaţa-i de durere;
Ah! şopteşte el pe moarte - cine eşti ghicesc, iubită.

Am urmat pământul ista, vremea mea, viaţa, poporul
Cu gândirile-mi rebele contra cerului deschis;
El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis
Pre un înger să mă-mpace, şi-mpăcarea-i... e amorul.

(M. Eminescu, 1873, 1 aprilie)

***



Noapte buna smile.gif

http://www.youtube.com/watch?v=4y9xrNRMHFc

Posted by: JOJO Jul 28 2010, 08:03 PM


IF - Kipling

De poti sa nu-ti pierzi capul cand toti din jurul tau
Si l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină;
De poţi, atunci când toţi te cred nedemn şi rău,
Să nu-ţi pierzi niciodată încrederea în tine;
De poţi s-aştepţi oricât, fără să-ţi pierzi răbdarea;
De rabzi să fii minţit fără ca tu să minţi;
Sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunarea
Să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi;

De poţi visa, dar fără să te robeşti visării;
De poţi gândi, dar fără să-ţi faci din asta ţel;
De poţi să nu cazi pradă nicicând disperării
Succesul şi dezastrul primindu-le lafel;
De rabzi s-auzi cuvântul rostit cândva de tine,
Răstălmăcit de oameni, ciuntit şi prefăcut;

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere
Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut
Şi-atunci, fără a scoate o vorbă de durere
Să-ncepi agoniseala cu calm, de la-nceput;
Şi dacă corpul tău, uzat şi obosit,
Îl vei putea forţa să-ţi mai slujească încă;
Numai cu străjnicia voinţei tale, astfel
Să steie peste vremuri aşa cum stă o stâncă;

De poţi vorbi mulţimii fără să minţi, şi dacă
Te poţi plimba cu regii făr-a te îngîmfa;
De nici amicii, nici duşmanii nu pot vreun rău să-ţi facă,
Pentru că doar dreptatea e călăuza ta;
Şi dacă poţi să umpli minuta călătoare,
Să nu pierzi nici o filă din al vieţii tom,
Al tău va fi pământul cu tot ce e sub soare
Şi ceea ce-i mai mult: vei fi om, copilul meu!


Posted by: JOJO Jul 28 2010, 08:22 PM

http://www.celendo.ro/images/SabinBalasa/Teleportation_Sabin_Balasa_Celendo.jpg

Posted by: John Kraka Jul 28 2010, 08:38 PM

http://www.jurnale.ro/Povestea_povestilor_de_Ion_Creanga-e4973-27078.html


Posted by: JOJO Jul 28 2010, 08:47 PM

http://www.youtube.com/watch?v=LToyxk97rus

Posted by: JOJO Jul 28 2010, 08:49 PM

Citeaza (JOJO @ Jul 28 2010, 08:22 PM) *
http://www.celendo.ro/images/SabinBalasa/Teleportation_Sabin_Balasa_Celendo.jpg







Posted by: JOJO Jul 28 2010, 09:12 PM

http://www.youtube.com/watch?v=Hwn7JF8RY-s

Posted by: echo Jul 28 2010, 09:29 PM

Citeaza (JOJO @ Jul 28 2010, 08:49 PM) *



http://www.iasiplus.ro/news/4/24078/S-a+pierdut+mormantul+lui+Sabin+Balasa.html





Posted by: Sieglind Jul 28 2010, 09:34 PM


Tudor Arghezi - Morgenstimmung

Tu ţi-ai strecurat cântecul în mine
Într-o dup-amiază, când
Fereastra sufletului zăvorâtă bine
Se deschisese-n vânt,
Fără să ştiu că te aud cântând.

Cântecul tău a umplut clădirea toată,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavandă sonoră. Iată,
Au sărit zăvoarele
Şi mănăstirea mi-a rămas descuiată.

Şi poate că nu ar fi fost nimic
Dacă nu intra să sape,
Cu cântecul, şi degetul tău cel mic,
Care pipăia mierlele pe clape -
Şi-ntreaga ta făptură, aproape.

Cu tunetul se prăbuşiră şi norii
În încăperea universului închis.
Vijelia aduse cocorii,
Albinele, frunzele... Mi-s
Şubrede bârnele, ca foile florii.

De ce-ai cântat? De ce te-am auzit?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Nedespărţit - în bolţi.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieţi, eu veneam din morţi.



Posted by: echo Jul 28 2010, 09:53 PM




no comment.

Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 29 2010, 08:14 AM



Imnul National al Romaniei.

DESTEAPTA-TE ROMANE!

Citeaza
„Deșteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul național al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,[1] dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.[2] Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

(....)

Versuri:

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!



Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne!


Sa-l ascultam!
http://www.youtube.com/watch?v=dkA3i1AFZRA

Posted by: antitalent Jul 29 2010, 08:41 AM

CINA CEA DE TAINA

Casa cu ziduri miscate
cu odaile calatorind una intr-alta.
Sub pene de pasare,tavanele toate
trec marea,spre Malta.
Salon cu masa lunga
cu scaune,solzi de sarpe-ncolacit.
Eu stau in capat, la nunta,
cu o talpa afara iesindu-mi din mit.
O,si deasupra ce ploaie de capete, torentiala,
capete de barbosi,de cirni,de batrini,
ploaie de noapte,pe podeaua goala,
ploaie bubuitoare,tinind saptamini.
Da-mi mina mireasa a mea,speriata,
si sa fugim,sa fugim amindoi.
In curind va ploua cu trupuri,plonjata
bolta va fi peste noi.
Va ploua cu trupuri decapitate.
Sa fugim,sa fugim,eu si tu,
din casa cu ziduri intruna miscate
unde cina noastra de taina se petrecu.

NICHITA STANESCU

Posted by: antitalent Jul 29 2010, 08:59 AM

SPIRALA ALBASTRA,SFISIETOARE

Spirala albastra,sfisietoare,
zidind aerul acestei seri
si ce dulce-amara ninsoare
stirneste prezenta ta in incaperi.
Sar paturile tragindu-si pe ele
un anotimp nocturn,european.
O,violenta miscare de stele,
pe bolta ce-abea o visam...
De aer esti,de aer sint.
Unul prin altul ne-ndepartam spre poli,
abia ducind o frunza lipita de vint,
ca pe bratul unor inotatori.

NICHITA STANESCU


Posted by: AlbastrudeVoronet Jul 29 2010, 09:25 AM

Citeaza (Musafir @ Jul 29 2010, 08:41 AM) *
Aici erau ceva mascariceli dar hotadminu' le-a sters fiindca nu aveau loc aici


Discurs Nicolae Iorga 1929 - Civilizatie si tranzitie (fragment):

http://www.youtube.com/watch?v=0Cq_a2ApU88&feature=related

Posted by: JOJO Jul 29 2010, 09:27 AM


Umbra

Mă prăfuise timpul dormind peste hârtii...
Se întindea noianul de unde nu mai vii;
O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa -
Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era.

- Poţi să te culci, e ora şi noaptea-ntârziată,
Vei scrie, altă dată, orice, şi tot nimic.
O umbră eşti acuma, şi pot să te ridic,
Lăsând odaia goală, şi lampa afumată...


George Bacovia

Posted by: Musafir Jul 29 2010, 09:41 AM

Clasic in viata:
'tiganca imputita'
'un fleac, i-am ciuruit'

Nu stiti sa apreciati estetica vulgaritatii...

Posted by: echo Jul 29 2010, 10:07 AM

Citeaza (Musafir @ Jul 29 2010, 09:41 AM) *
Clasic in viata:
'tiganca imputita'
'un fleac, i-am ciuruit'

Nu stiti sa apreciati estetica vulgaritatii...



Aceia care păstrează capacitatea de a aduna frumuseţea nu vor îmbătrâni niciodată.

Franz Kafka

Posted by: echo Jul 29 2010, 10:20 AM

..PTR. PINTEA.




http://video.tagged.com/?v=mC9442aYUkQ#v=v-3tPHg5-PE&op=0


Link doc. http://www.laservision.com.au/page.asp?lid=1&sec=Mediums&subsec=Laser+Shows

Posted by: echo Jul 29 2010, 10:26 AM

William Shakespeare





SONETUL LXVI


Tir’d with all these, for restful death I cry:
As, to behold desert a beggar born,
And needy nothing trimm’d in jollity,
And purest faith unhappily forworn,

And gilded honour shamefully misplac’d,
And maiden virtue rudely strumpeted,
And right perfection wrongfully disgrac’d,
And strength by limping sway disabled,

And folly (doctor-like) controlling skill,
And simple truth miscall’d simplicity,
And captive good attending captain ill.
And art made tongue-tied by authority,

Tir’d with all these, from these would I be gone
Save that, to die, I leave my love alone.


.............................................



Satul de toate, caut tihna mortii,
Sa nu mai vad slavit pe cel nemernic,
Si pe sarac cersind în fata portii,
Si pe cel rau hulind pe cel cucernic,

Si pe cinstit de cinste avînd teama
Si fecioria prada umilintei,
Si împlinirea neluata-n seama,
Si forta la cheremul neputintei,

Si artele de pumn încalusate,
Si doctor ratiunii, nebunia,
Si adevarul simplu, simplitate,
Si binele slujind neomenia!

Satul de toate, toate le-as lasa,
Dar daca mor cui las iubirea mea?

Trad. Dan Grigorescu - N.Chirica


.................................................



Lehametit de tot, as vrea sa mor:
Sa nu mai vad netrebnici îmbuibati,
Pe cei cinstiti, în cersetori schimbati,
Credinta, marfa ieftina-n obor,

Fecioara pura - scoasa la mezat,
Onoarea - aur fals, înselator,
Cel drept, de forta strîmba-nfrînt usor
Desavîrsirea luata drept pacat,

Frumosul - zugrumat de-un zbir mîrsav,
Cumintii - banuiti de nebunie,
Curatul adevar - numit prostie,
Si Binele - dat Raului ca sclav…

De toate scap, de fac ultimul pas,
Dar, daca mor - iubirea-mi cui o las?

Trad. George Pruteanu

Posted by: iul_autentic Jul 29 2010, 10:43 AM

Citeaza (echo @ Jul 29 2010, 10:07 AM) *
Aceia care păstrează capacitatea de a aduna frumuseţea nu vor îmbătrâni niciodată.

Franz Kafka


Aha, de aia e Basescu mereu tanar ?

Posted by: echo Jul 29 2010, 11:04 AM

Citeaza (iul_autentic @ Jul 29 2010, 10:43 AM) *
Aha, de aia e Basescu mereu tanar ?


http://www.youtube.com/watch?v=bNsC6Z4SE6E&feature=related

Posted by: echo Jul 29 2010, 11:24 AM

Citeaza (iul_autentic @ Jul 29 2010, 10:43 AM) *
Aha, de aia e Basescu mereu tanar ?




Corneliu Baba






Posted by: echo Jul 29 2010, 11:39 AM

Citeaza (iul_autentic @ Jul 29 2010, 10:43 AM) *
Aha, de aia e Basescu mereu tanar ?




Anti-daca


De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;

De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,

De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;

De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le la dracu?, poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,

Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,

Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.


Kostas Varnalis

Posted by: echo Jul 29 2010, 12:20 PM




the oficial website .... http://www.morganweistling.com/

Posted by: echo Jul 29 2010, 12:49 PM


Posted by: echo Jul 29 2010, 12:51 PM


Posted by: echo Jul 29 2010, 12:54 PM


Posted by: echo Jul 29 2010, 12:56 PM


Posted by: echo Jul 29 2010, 12:57 PM


Posted by: echo Jul 29 2010, 12:59 PM


Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 01:04 PM

Ana Blandiana - Fără tine

Fără tine mi-e frig
N-am înţeles niciodată
Cum simte aerul
Că ai plecat.
Universul se strânge
Ca o minge plesnită
Şi-şi lasă pe mine zdrenţele reci.
Câinele negru
Cu burta întinsă duios pe zăpadă
Se scoală şi se îndepărtează
Privindu-mă în ochi,
Refuzând să-şi spună numele.
Începe să fulguie.
Mă ustură pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Şi mi-e frig,
Când simt cum cade moale,
Odată cu zăpada,
Această rugăciune către nimeni.

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 01:12 PM

Pieter Bruegel (cel Bătrân)



Jocuri de copii

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 01:18 PM

http://www.youtube.com/watch?v=0CYquNWnFZc



Posted by: echo Jul 29 2010, 01:42 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 29 2010, 01:18 PM) *
http://www.youtube.com/watch?v=0CYquNWnFZc



smile.gif




La Pianista

Giovanni Boldini aici website http://www.giovanniboldini.org/

Posted by: echo Jul 29 2010, 01:52 PM




Steve Hanks-The Complete Artwork Collection

https://www.artifactsgallery.com/art.asp?!=A&name=Steve%2520Hanks&ID=640#LINKS

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 01:57 PM

oceane şi mări ...

http://www.youtube.com/watch?v=Yb3kHcjusyc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=wlD-9uwHA40&feature=related



şi Bach - Preludiu coral BWV 639 (Ich ruf zu dir, Herr Jesu Christ http://www.youtube.com/watch?v=-fhqqxEQRRY&feature=related şi http://www.youtube.com/watch?v=cMlgyCb6vfg&feature=related

Posted by: hm Jul 29 2010, 02:10 PM


http://www.youtube.com/watch?v=gkNkJDDCEwo

Posted by: hm Jul 29 2010, 02:18 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 29 2010, 01:57 PM) *
şi Bach - Preludiu coral BWV 639 (Ich ruf zu dir, Herr Jesu Christ http://www.youtube.com/watch?v=-fhqqxEQRRY&feature=related şi http://www.youtube.com/watch?v=cMlgyCb6vfg&feature=related



si Gould

http://www.youtube.com/watch?v=CO5qyYlOeWs

http://www.youtube.com/watch?v=SBXO7cNi20k

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 02:21 PM

ape...

Bedřich Smetana - http://www.youtube.com/watch?v=Wwd51vB7Uow&feature=related



1943 painting of the Vltava River in Prague created from a photograph by Theresienstadt prisoner Bedrich Fritta. He was deported to Auschwitz in October 1944; he died there a week after his arrival.

http://www.ushmm.org/wlc/en/media_ph.php?ModuleId=10007461&MediaId=6589


Posted by: hm Jul 29 2010, 02:24 PM


si Martha smile.gif

http://www.youtube.com/watch?v=KCSEwfqs-VM&feature=related

Posted by: hm Jul 29 2010, 02:33 PM

Tarkovski - Copilaria lui Ivan






Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 02:36 PM

ierburi fermecate şi poveşti

http://www.youtube.com/watch?v=DG1in3yqGaQ smile.gif

Posted by: hm Jul 29 2010, 02:38 PM

Citeaza (Sieglind @ Jul 29 2010, 02:21 PM) *
ape...

Bedřich Smetana - http://www.youtube.com/watch?v=Wwd51vB7Uow&feature=related

http://www.ushmm.org/wlc/en/media_ph.php?ModuleId=10007461&MediaId=6589


Superb!


http://www.youtube.com/watch?v=XZRGQNgWHV0

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 02:45 PM

oglinzi şi grădini




http://www.youtube.com/watch?v=GC9ciRNW6DU&feature=related

Posted by: hm Jul 29 2010, 02:46 PM


am gasit-o!

http://www.youtube.com/watch?v=pJnJcmijh-I

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 02:51 PM

Citeaza (hm @ Jul 29 2010, 02:46 PM) *
am gasit-o!

http://www.youtube.com/watch?v=pJnJcmijh-I


da smile.gif

http://en.wikipedia.org/wiki/Arvo_P%C3%A4rt - http://www.youtube.com/watch?v=b4BR8q3tt0o&feature=related

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 03:09 PM

dimineţi

E. Grieg - Peer Gynt (http://www.youtube.com/watch?v=iVbq-7o84jU&feature=related)

Posted by: Sieglind Jul 29 2010, 03:12 PM

dor şi fiorduri...

http://www.youtube.com/watch?v=bR3N1yBEGbw&feature=related



Posted by: hm Jul 29 2010, 03:17 PM


http://www.youtube.com/watch?v=zF5b11vIcZ0&feature=related

Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)